Rămâi informat cu avocatnet.ro, acum și pe Google News. Click aici și apasă pe urmărește-ne (follow sau steluță)!
Presedintele si administratorul nu sunt functionari publici, deci nu intra sub incidenta articolului mentionat.
Auzim din ce în ce mai des că administratorul a fugit cu banii, că nu mai există fond de rulment, nu mai există fond de reparaţii, că ne-a mâncat banii, că ne-a furat, etc., însă nici un membru al organelor de conducere şi/sau proprietar nu au făcut vreun demers în demonstrarea existenţei unui prejudiciu şi evident mai apoi urmare a căilor legale ce se impun.
Ba mai mult, am constatat cu surprindere că nu numai proprietarii nu cunosc faptul că administratorul de bloc este asimilat funcţionarului, dar nici administratorii nu cunosc acest aspect, nu cunosc care sunt implicaţiile fată de activitatea pe care o desfasoară. Este de domeniul incredibilului în câte asociaţii de proprietari activitatea desfaşurată de administrator este tratată cu indiferenţă, fapt care, în unele cazuri, duc la apariţia situaţiilor din petit.
Astfel, Curtea Supremă de Justiţie a hotărât, prin Decizia nr. 3 din 02.12.2002 privind recursul în interesul legii, cu privire la împrejurarea dacă administratorul asociaţiei de proprietari sau de locatari are calitatea de funcţionar şi la încadrarea juridică a faptei acestuia de însuşire, folosire sau traficare, în interesul său ori pentru altul, de bani, valori sau alte bunuri pe care le gestionează sau le administrează.
Concluzia este că administratorul asociaţiei de proprietari sau locatari are calitatea de funcţionar. Fapta acestuia de însuşire, folosire sau traficare, în interesul său ori pentru altul, de bani, valori sau alte bunuri pe care le gestionează sau le administrează constituie infracţiunea de delapidare. De asemenea există practică în materie şi în situaţia în care preşedintele asociaţiei, în fapt, realizează activitatea administrativă, adică ţine gestiunea asociaţiei de proprietari. Există încă multe asociaţii unde preşedintele realizează şi munca administratorului însă trebuie să cunoască că şi în acest caz, activitatea sa este asimilată şi va răspunde ca şi un funcţionar.
Din nefericire, nici proprietarii, nici administratorii şi nici preşedinţii nu conştientizează care pot fi consecinţele juridice ale unei proaste gestionari, a dezinteresului faţă de activitatea financiar contabilă, faţă de registre şi mai ales, spun eu, a colaborării cu administratori ce nu sunt atestaţi, care nu au o garanţie, un portofoliu sau o recomandare sau a preşedinţilor care semnează “ca primarul” cei din urmă fiind în cele mai multe cazuri complet depăşiţi de dinamica legislativă.
Această decizie şi practica din domeniu ar trebui să aducă cu picioarele pe pământ pe mulţi dintre cei implicaţi în viaţa asociaţiilor de proprietari şi corelativ să determine proprietarii să aleagă cu mai multă înţelepciune adminsitratorul şi preşedintele, chiar dacă costurile ar fi puţin mai mari.
P.S.
VEDEŢI ŞI ACEASTĂ ÎNREGISTRARE "aplicarea măsurilor Adunării Generale": [ link extern ]
"Curtea Constituţională a luat în dezbatere o excepţie de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 301 alin. (1) din Codul Penal: "Conflictul de interese. (1) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obţinut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică".
Potrivit unui comunicat remis în urmă cu scurt timp de CCR, judecătorii au admis cu unanimitate de voturi excepţia de neconstituţionalitate şi au constatat că sintagma "raporturi comerciale" din cuprinsul dispoziţiilor art. 301 alin. (1) din Codul penal este neconstituţională.
"Curtea a reţinut că noţiunea de 'raport comercial' nu mai este expres definită prin legislaţia în vigoare, împrejurare ce lipseşte de claritate şi previzibilitate sintagma cuprinsă în norma penală şi care este de natură a împiedica determinarea exactă a conţinutului constitutiv al infracţiunii de conflict de interese. Această lipsă de claritate şi previzibilitate a sintagmei 'raporturi comerciale' din cuprinsul dispoziţiilor art. 301 alin. (1) din Codul penal contravine principiului legalităţii incriminării, prevăzut la art.1 din Codul penal şi la art.7 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, şi, în consecinţă, dispoziţiilor art.1 alin. (5) din Constituţie, precum şi libertăţii individuale, drept fundamental prevăzut de art. 23 din Constituţie", argumentează judecătorii constituţionali.
De asemenea, Curtea Constituţională a luat în dezbatere o excepţie de neconstituţionalitate cu privire la prevederile art. 308 alin. (1) din Codul penal: "Infracţiuni de corupţie şi de serviciu comise de alte persoane. (1) Dispoziţiile art. 289-292, 295, 297-301 şi 304 privitoare la funcţionarii publici se aplică în mod corespunzător şi faptelor săvârşite de către sau în legătură cu persoanele care exercită, permanent ori temporar, cu sau fără o remuneraţie, o însărcinare de orice natură în serviciul unei persoane fizice dintre cele prevăzute la art. 175 alin. (2) ori în cadrul oricărei persoane juridice".
Şi în acest caz, Curtea Constituţională a constatat că sintagma "ori în cadrul oricărei persoane juridice" din cuprinsul dispoziţiilor art. 308 alin. (1) din Codul penal cu raportare la art. 301 din Codul penal este neconstituţională.
Referitor la incriminarea faptelor de conflict de interese, CCR a reţinut că aceasta are ca scop, pe de o parte, sancţionarea penală a funcţionarului public care, în mod conştient şi deliberat, îşi satisface interesele personale prin îndeplinirea atribuţiilor publice, şi, pe de altă parte, înlăturarea oricăror suspiciuni cu privire la conduita persoanelor care exercită o funcţie publică sau care prestează un serviciu public.
"Curtea a apreciat că incriminarea conflictului de interese în mediul privat nu poate fi justificată, întrucât valoarea socială ocrotită prin incriminarea infracţiunii de conflict de interese o constituie asigurarea corectitudinii şi integrităţii exercitării atribuţiilor de către funcţionarul public astfel cum acesta este definit la art.175 din Codul penal. Prin urmare, incriminarea, prin dispoziţiile art. 308 alin. (1) din Codul penal, a infracţiunii de conflict de interese în mediul privat reprezintă o încălcare nejustificată a libertăţii economice şi a dreptului la muncă al persoanelor care exercită, permanent ori temporar, cu sau fără o remuneraţie, o însărcinare de orice natură în cadrul oricărei persoane juridice, drepturi fundamentale prevăzute la art. 41 alin. (1) şi art. 45 din Constituţie", mai arată CCR.
Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanţei care a sesizat Curtea Constituţională, respectiv Judecătoria Pătârlagele - Secţia penală."
Logica absentei din condominiu este ca nu consuma.
A impune ca aceasta lipsa de consum sa fie "consecutiva" nu are nicio noima si e prosteasca de-a binelea.
Nu aveti ce face, pierderile se baga pe gatul tuturor proprietarilor conform regulamentului de repartizare a diferentelor de apa aprobat prin hotarare a adunarii generale.