Patrick_ a scris:
Am gasit paragraful acela a lui Streteanu, de care imi amintisem. :)
Era legat de "scop" si de "intentie".
"În doctrina noastră s-a apreciat că existenţa unui scop special în conţinutul normei de incriminare indică faptul că acea infracţiune nu poate fi comisă decât cu intenţie directă. În doctrina străină s-a arătat că existenţa scopului special nu este incompatibilă întotdeauna cu intenţia eventuală. Atunci când caracterul eventual al intenţiei nu priveşte scopul, ci un alt element de care depinde existenţa faptei, cele două elemente sunt compatibile. Spre exemplu, infractorul doreşte să ia un bun, dar nu ştie cu certitudine dacă este al său sau nu. Dacă totuşi decide să îl sustragă, el îşi asumă riscul luării unui bun al altuia, astfel că furtul va fi comis cu intenţie eventuală."
Deci se pare ca teoria e una si practica e alta ;)
Acuma sa vedem daca se va pune problema sa facem distinctia asta in grilele de la examen. :)
hmmm, nu stiu exact ce anume ti se pare neclar in practica. probabil faci o confuzie pe undeva. streteanu vb in citatul respectiv de intentia calificata prin scop, intentie care e intotdeauna directa
nu contrazice cu nimic exemplul cu portofelul
detaliaza la ce anume te referi ca sa te/ne lamurim:)