Admitere INM august 2011

@simi_stanciu: avand in vedere ca Boroi face subiectele pentru INM, desi ceea ce spui tu, pare logic si legal, va trebui sa impartasesc parerea lui Boroi si implicit a lui Filipescu. Multumesc pentru raspuns si argumentatie:D

Laura2626 a scris:

@simi_stanciu: avand in vedere ca Boroi face subiectele pentru INM, desi ceea ce spui tu, pare logic si legal, va trebui sa impartasesc parerea lui Boroi si implicit a lui Filipescu. Multumesc pentru raspuns si argumentatie:D

Mda... Cred ca trebuie sa ma "reprogramez" si eu pe ideile profesorilor bucuresteni...Bine ca mi-ai adus aminte :D

simi_stanciu a scris:

Laura2626 a scris:

@simi_stanciu: avand in vedere ca Boroi face subiectele pentru INM, desi ceea ce spui tu, pare logic si legal, va trebui sa impartasesc parerea lui Boroi si implicit a lui Filipescu. Multumesc pentru raspuns si argumentatie:D

Mda... Cred ca trebuie sa ma "reprogramez" si eu pe ideile profesorilor bucuresteni...Bine ca mi-ai adus aminte :D

:D treaba asta cu atatea capete si tot atatea idei nu mi-a placut niciodata, mai ales in drept. Cred ca era mai bine daca mi-ar fi placut matematica:D
Asa este va trebui sa te "reprofilezi" pe ideile celor de la Bucuresti, deocamdata ei fac subiectele si ei dau tonul, asta este, jucam cum ni se canta:)

Grile civil, partea generala:
1. Nerespectarea formei actului juridic civil cerute "ad probationem":
a) atrage nulitatea relativă a actului juridic;
b) atrage nulitatea parţială a actului juridic;
c) nu afectează valabilitatea actului juridic.

2. În categoria avânzilor-cauzã trebuie inclusi, printre altii:
a) reprezentantii conventionali ai pãrtilor;
b) toti cei care, ulterior încheierii actului juridic, au contractat cu pãrtile acestuia;

c) succesorii cu titlu universal ai pãrtilor.

3. Dolul:
a) constituie, în toate cazurile, viciu de consimtãmânt;
b) afecteazã valabilitatea contractului si atunci când împrejurarea ascunsã de una dintre pãrti era cunoscutã de cocontractant;
c) nu se prezumã.

4. Constituie viciu de consimtãmânt:
a) eroarea gravã;
b) amenintarea legitimã;
c) lipsa discernãmântului.

5. Falsa reprezentare a realităţii la încheierea actului juridic atrage nulitatea relativă a acestuia în cazul în care priveşte:
a) calităţile substanţiale ale obiectului actului juridic;
b) valoarea contraprestaţiei;
c) identitatea fizică a obiectului actului juridic.

6. Încheierea actului juridic cu nerespectarea unei incapacitãti speciale de folosintã se sanctioneazã cu:
a) nulitatea absolutã sau, dupã caz, nulitatea relativã;
b) nulitatea absolutã în toate cazurile;
c) inopozabilitatea.

1c 2c 3c 4a 5a(b) 6b