Vanzare-cumparare tata catre fica fara ca cealalta fica sa stie

Eu sunt sigura ca parintii nu au primit nici un ban. Ce ma sfatuiti? Merita incercat? Ce sanse sunt de castig?

Diana, gandeste mesajul pe care l-ai scris! In instanta NU va avea castig de cauza!

Roxana, gandeste-te tu la argumente pentru sustinerile tale, majusculele nu-s suficiente. Sau ai o relatie asa speciala cu instantele ca nu-i nevoie sa te gandesti la argumente, dai solutia din start?

Daca dovediti ca pretul nu a fost platit, urmarindu-se de fapt indepartarea de la succesiune a celuilalt copil, puteti ataca contractul pentru lipsa cauzei, element esential al actului juridic civil-care atrage nulitatea absoluta a contractului de vanzare-cumparare. Succes! Av. Albu.

Roxana Zbarnea a scris:

cora, masa succesorala nu e formata numai din bunuri imobile......
cu siguranta nu va obtine nimic.
e contract de vanzare cumparare, nu donatie.....poate dovedi fiica, ca la momentul vanzarii, tatal nu se afla in deplinatatea facultatilor mentale? sau ca e un contract dolosiv? si mai e si mama care a semnat actul....

Nici nu am spus că masa succesorală este formată numai din bunuri imobile. Te rog citeşte cu atenţie ceea ce am afirmat mai sus, de asemenea citeşte ce a scris iniţiatoarea topicului;) respectiv că vorbim aici despre acest bun imobil şi nu despre altceva. Aşa cum am afirmat mai sus, dacă în masa succesorală a tatălui nu a mai rămas nimic de împărţit, ca urmare a faptului că, în timpul vieţii, a vândut cu acceptul soţiei, singurul bun imobil care ar fi intrat în masa succesorală, vânzare făcută în favoarea fiicei celei mici, a rezultat astfel implicit dezmoştenirea celeilalte fiice...
s-a încălcat teoretic rezerva succesorală a fiicei celei mari, care, dacă doreşte să-şi moştenească tatăl poate deschide o acţiune în instanţă şi dacă dovedeşte că acel contract de vânzare-cumpărare a fost simulat, contractul se va anula şi bunul imobil va intra în masa succesorală, în cazul în care acesta nu a fost înstrăinat unui terţ de bună credinţă, caz în care în masa succesorală va intra valoarea reactualizată a bunului imobil.
De ce crezi că acest contract nu poate fi simulat? Sau la fel de bine, să fi fost comutativ, oneros şi fără vicii de consimţământ...
Art. 812 C. civ. prevede sancţiunea nulităţii, indiferent că donaţia s-a încheiat prin deghizare, sub forma unui contract cu titlu oneros, ori prin interpunere de persoane. De asemenea, în doctrină şi jurisprudenţă s-a decis că se poate deduce caracterul gratuit al unui act care, aparent, îmbracă o formă oneroasă, din disproporţia existentă între preţul stipulat şi valoarea reală a bunurilor la data contractării.
Donaţiile simulate pot îmbrăca fie forma donaţiilor deghizate, ascunse sub aparenţa unui act cu titlu oneros, fie forma interpunerii de persoane.
Deghizarea donaţiei constă în ascunderea adevăratei naturi juridice a contractului încheiat (donaţie) prin forma unui contract cu titlu oneros, de exemplu, vânzare-cumpărare. Se recurge în practică la acest procedeu, de regulă, deoarece donaţia, ca liberalitate (alături de legate), este supusă reducţiunii, după moartea donatorului, pentru apărarea rezervei succesorale a anumitor moştenitori legali. Tot astfel, donaţiile făcute descendenţilor şi soţului sunt supuse raportului.
În privinţa probei deghizării, terţii pot administra orice mijloc de probă pentru a dovedi că în realitate între părţi s-a încheiat un contract de donaţie.
Deşi, în principiu, moştenitorii sunt ţinuţi de actul secret al autorului lor întocmai ca şi acesta, se admite că ei pot ataca prin acţiune în simulaţie un act cu titlu oneros care le-a încălcat rezerva succesorală. Mai mult, pentru a le uşura sarcina probei, art. 845 C. civ. instituie în favoarea rezervatarilor donatorului o prezumţie relativă, potrivit căreia înstrăinarea cu titlu oneros sub forma unei rente viagere sau cu rezerva dreptului de uzufruct către un moştenitor în linie directă, se prezumă că reprezintă o donaţie deghizată.