O singura teorie care sa explice cauza violentei nu poate fi nici sustinuta nici acceptata. Componentele nucleului personalitatii criminale – afirma J. Pinatel – sunt: egocentrism, labilitate, agresivitate, indiferenta afectiva. Si tot el scrie ca nucleul personalitatii criminale e o rezultanta nu un dat; si atunci intrebarile la care ar trebui raspuns sunt:
1. De ce se comit violente in scoli?
2. De ce nu toti elevii sunt violenti?
3. Ce anume ii determina pe unii sa fie violenti?
4. Unde trebuiesc cautati factorii care determina violenta in scoli?
5. Exista factori care favorizeaza un anume gen de violenta in scoli?
6. Exista diferente intre elevii violenti?
Pe scurt: care sunt cauzele, conditiile, factorii care determina violenta elevilor?
Un posibil raspuns – dar deloc suficient – ar fi: raspunsul personalitatii fatza de o situatie determinata.
Nu exista o singura cauza. Si pana nu va fi eliminata cauza vor fi pedepsite degeaba... efectele.
Cred ca factorul social este cel mai usor de constatat in legatura cu violenta in scolile romanesti...
Pedeapsa nu garanteaza ca elevul isi va corecta comportamentul antisocial, din contra, as zice: pedeapsa nu mai are capacitate preventiva ca efect al intimidarii... Totusi, ar trebui sa existe intoleranta de la abatereile repetate de la reguli. Elevii - si parintii - trebuie sa stie ca un comportament nepotrivit - in scoala dar si in afara ei - va fi mentionat in dosarul – sa zic asa - respectivului elev... Si, la final de ”ciclu scolar”, se va elibera un fel de ”diploma de buna purtare” care ar trebui sa aiba pondere la admiterea in invatamantul superior, ca exemplu. Repet: abaterile repetate ar trebuie mentionate undeva si sa fie ca un fel de ”tinichea de coada” - fara a se aplica, neaparat, "pedepse" pentru fapte...
Ar mai fi o intrebare: daca toti suntem violenti - prin natura noastra - ce ii determina pe unii sa treaca la act?
Exemplu: multi ar vrea sa-l bata pe prof, dar foarte putini o fac...
Si nu ar trebui sa discutam numai despre baieti - fetele se bat, si ele, ”parte-n parte” ”Bataile intre pisici” devin din ce in ce mai frecvente... si mi-e geu sa cred ca explicatia este nivelul testosteronului... Dar la cate ”minuni” se petrec nu ma mai mira nimic.
**
Elev in clasa a VIII-a, vine beat la scoala... Profesoara nu-l poate tine in frau, si ar vrea sa-l scoata din clasa, dar nu-si permite - se gandeste ca cine stie ce ar pati copilul lasat de capul lui... Cheama directorul: acesta ii spune sa-l lase in clasa... Ora de curs se duce naibii... Parintii acestui elev sunt in strainatate, la munca... El ”bea banii” parintilor si face scandal si fura de la colegi... E violent. Pana in clasa a VI-a a fost ceea ce se numeste ”elev model”... si a ramas in grija unui bunic. Acest copil nu doreste sa-si marcheze teritoriul, nu doreste cine stie ce-si mai doresc salbaticiunile in general - copilul isi doreste, pur si simplu, atentie, dragoste, sa simta ca apartine cuiva, sa simta ca ii pasa cuiva - cu adevarat - de el... Pedepsele nu vor avea efect ”educativ” asupra acestui gen de elevi... dar cine are timp sa ii ofere ceea ce are nevoie?
Furtul. Se fura telefoane mobile (in special) - iar ”forma” furtului este, adesea, talharia... Se fura lantisoare din aur, ceasuri sofisticate etc. Nu pot fi ”stopate” furturile, dar poate fi prevenita (mai mult sau mai putin) aceasta infractiune: sa nu mai vina la scoala cu obiecte care nu le sunt indispensabile... Spre binele lor... Dar, nu! Se simt jigniti daca li se sugereaza aceasta, pentru ca este dreptul lor. Sigur ca este, dar... tot ei se plang ca nu sunt aparati (e o realitate) Cand constati un asemenea aspect iti iei, de regula, anumite masuri de protectie... Nu e firesc, sa zicem, dar... Ce e mai important: sa merg la scoala cu iPod sau sa ajung acasa intreg?
Mentalitate de gainar: doar nu fur de la aia care nu au, fur de la aia care au. E pe bune, nu glumesc! Exact aceste cuvinte le folosesc unii dintre acesti hoti marunti (marunti azi)
Teoriile privind dominatia, ierarhia, impunerea unui grup in fatza altuia etc sunt adevarate. Dar ramane intrebarea: cum se rezolva? Mereu s-a intamplat asa, dar elevii nu erau chiar atat de violenti. Sa fie cauza E-urile din hrana? Cauza sunt filmele care fac din criminalii in serie eroi nationali si din jefuitorii de banci eroi simpatici si puternici al caror comportament trebuie imitat? Poate nici una nici alta, poate multe la un loc... Copiii au nevoie de un model (da, e un cliseu, dar care nu prea poate fi... contrazis) - si fiecare isi gaseste acest model dupa... posibilitati... pe te miri unde – pentru ca aceste modele lipsesc din realitatea vietii lor.
Fiecare caz – cred – trebuie analizat si rezolvat separat si e nevoie de implicare reala (a parintilor, a oamenilor cu putere de decizie, a profesorilor etc), e nevoie de rabdare... Nu exista o rezolvare universal valabila.
Fiecare scoala are un regulament – ar trebui sa se respecte acest regulament fara a se face... obisnuitele exceptii de la regula...
***
***
Pentru ca suntem in ”sectiunea” Sa schimbam impreuna legea intreb - ca un outsider in chestiuni despre regulamentele scolare (legislatia in domeniul educatiei, in general) - ce ar trebui schimbat (completat sau exclus)? Cine trebuie sa aiba initiativa si cine trebuie sa ”dea viza”?
Exista statistici despre violenta in scoli? Dar nu statistici de genul: la periferie sunt mai multe cazuri, in centru mai putine... Ci statistici documentate ”pe caprarii”: ce categorie de elevi, care sunt factorii predominanti etc...?
Violenta se ,,invata", din pacate , dincolo de orice teorii .
Zielle trecute , in fata blocului meu , un bunic isi plima nepotelul cu tricicleta .La un moment dat, tricicleta s-a rasturnat cu cel mic, acesta incepand sa planga ingrozitor.Si sitit ce a facut bunicul? a inceput s-o ,,bata" el pe bicicleta, sa o loveasca, pentru a-l ,,razbuna " pe cel mic.Copilasul , pe masura ce saua tricicletei era lovita mai violent , isi potolea plansul.Mai mult , parand a nu fi pe deplin razbunat, ii cerea bunicului sa loveasca mai tare...si abia dupa ce a fost suficient lovit...obiectul, cel mic s-a urcat iarasi in sa, ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat. Acest micut, maine-poimaine va urma exemplul acesta si , ori de cate ori va fi lovit sau doar sicanat poate, provocat, va lovi .Un exemplu aparent banal, insa aceste metode par a fi mai la indemana celor care se ocupa de copii.La randul lor, copiii asista in familie la acte de violenta intre parinti, lor li se aplica acele ,,corectii" , uneori ori de cate ori gresesc.Doar un procent scazut dintre parinti stiu sau incearca alte metode, care sa vina cu adevarat in sprijinul educatiei lor si pentru a-i tine departe de violenta.
Desigur ca exista teorii despre instinctul violentei , sau cel criminal, gen antropologia criminala si altele dar nu despre asta este vorba, violenta in scoli o practica tot cei care au dobandit-o acasa, in familie, in fata blocului. Cred ca sunt doua categorii de elevi : cei violenti , adica cei care se manifesta violent oriunde, nu doar in scoala, si cei care riposteaza , asa cum e firesc.de multe ori sunt sanctionati si unii si ceilalti, fiindca la directoratul scolii nu se face o ancheta corecta, cine a dat si cine s-a aparat.Apoi, anumiti elevi si-ar dori , observand ei ca baietii batausi sunt ceva mai,, stimati" , datorita puterii pumnului lor, sa incerce si ei metoda.Filmele ...de actiune" , oricat ne-am dori sa credem ca nu isi aduc aportul la dobandirea unui caracter violent, e doar o amagire.Imi aduc aminte ca intr-o vreme in care filmele in care erau scene cu arte martiale, mai ales cele care il aveau ca protagonist pe Bruce lee, baietii obisnuiau sa se bata in acel stil, mai mult, incepusera sa-si confectioneze si un fel de arma specifica , numita lunceag . Daca astazi , un tanar poate dobandi o arma , este putin probabil sa nu faca uz de ea, invocand autoapararea , chiar daca agresiunea nu impunea aceasta.
Imi amintesc de niste copii, aveam in apropierea locuintei o casa de copii unde traiau baieti incredintati acestei institutii de ocrotire...erau extrem de violenti, invatau unii de la ceilalti, cei mari ii bateau pe cei mai mici, iar acestia pe cei si mai mici decat ei.Pedagogii ii bateau pe toti , cu mic, cu mare.Am avut ocazia sa ii cunosc pe cativa si, pot spune ca peste ani doar doi dintre cei din acea generatie, au putut ajunge ceva, unul dintre ei a facut si studii superioare, insa mai stiu ca lucreaza si ca pedagog in aceeasi casa de copii unde a crescut, iar altul, fara studii superioare, e un tanar la ,, locul lui" , linistit si cu familie.Pe altii ii vad vagabondand , cersind , fiind total in afara societatii.
Spunea cineva mai sus ca ar trebui sa fie institutii scolare in care ,,gradul de violenta sa fie diferit" sau sa nu fie deloc.Iar in functie de acest criteriu parintii sa opteze.Parerea mea e ca ar fi o mare greseala, e ca si cum in anumite institutii scolare ar exista toleranta la violenta.In plus, ar fi adevarate scoli unde se practica si se invata violenta.Desigur ca ideal ar fi sa nu existe deloc si ca acei elevi cuminti si bine educati sa stea departe de cealalta categorie.Si totusi, sa ne gandim si la ...puterea exemplului, cred ca sansele ca cei ,,rai" sa fie influentati de cei buni, pornind de la premisa ca binele invinge mai mereu, sunt mai ridicate decat ca cei rai sa ii influenteze pe cei buni.In acest sens a fost adoptata si o anume teorie carte se refera la ,,incluziunea scolara" , a copiilor cu deficiente fizice sau de alta natura, printre cei perfect sanatosi.Rezultatele au fost bune, spre deosebire de o alta perioada in care acesti copii cu probleme erau institutionalizati separat, in institutii din care iesind, nu aveau nicio sansa de integrare sociala.Totusi, parerea mea este ca odata dobandita conduita violental , in cele mai multe cazuri ea devine un mod de a fi, nu mai poate fi eliminata ci , dimpotriva, s-ar putea amplifica ,astfel incat dintr-un tanar violent in scoala sa devina violent oriunde, si sa atinga cotele cele mai de temut ale violentei.
Desigur, sunt de acord ca doar pana la un anumit grad de deficienta, si chiar si astfel mai sunt probleme, am un caz pe care il pot urmari indeaproape , un micut cu un usor retard, dar care beneficiaza pe langa faptul ca e integrat intr-un colectiv de copii sanatosi si de toata atentia familiei , mama fiind medic de profesie .
Dar aspectul asta e doar colateral discutiei, am facut aceasta paralela intre situaita de a fi , a coexista, in aceeasi unitate scolara copii violenti cu cei nonviolenti si a unor copii cu deficiente( usoare) , printre cei sanatosi din acest punct de vedere.Marturisesc ca am citit pe fuga ce s-a ascris inainte, dar am rerinut unele idei, pertinente dealtfel.Mi-a atras atentia cazul pe care l-am aexpus la inceputul mesajului si m-am gandit ca , desi e un exemplu banal, pot fi trase unele concluzii.
Ma marginsesc sa mai spun ca celebra vorba cu ,,cei sapte ani de acasa" nu ar trebui deloc privita in sens metaforic fiindca e crudul adevar..Daca un copil a crescut 7 ani, cel putin , intr-un mediu ,,nociv", este aproape imposibil sa-l mai poti modela .Va pastra mereu acea amprenta , ca pe un stigmat .Si iarasi spun acest lucru in cunostinta de cauza, insa nu face obiectul dezbaterii.
Probabil ca ar trebui instittuit in fiecare unitate scolara un regulament bine pus la punct in privinta abaterilor, de care atat parintii cat si elevii sa ia act, semnand.Poate ca acest lucru ii va mai tempera, iar parintii isi vor rupe mai mult din timpul lor pentru a-si supraveghea copiii si a se interesa mai mult de conduita lor in scoala .Stiu ca exista asa ceva, dar cu toate acestea inca violenta e la ea acasa in scoli.
avocatnet.ro explicăm legislația
Ana Cristina Margu Birou de mediator 
camelllia