Decadere din drepturi parintesti

"Subiect: Eliberare CI
Buna Ziua

Intrebarea mea ar fi urmatoarea: mi-am pirdut cartea de identitate si vreau sa aplic pentru o carte de identitate noua. Problema este ca am datorii neplatite catre primaria unde am domiciliul de peste 5000 ron. (localitatea este urbana nu rurala)"

Ce parere aveti? legea care v-ar obliga sa va platiti datoriile fata de administratia locala nu ar face si ea parte din legile ce ar trebui respectate?
Inteleg ca dvs insa nu platiti nici pensie de intretinere si nici datoriile fata de stat. Ce ar mai fi de adaugat?...no comments

In schimb............pentru un asa zis tata, care intelege ca banii pe care i-ar plati pentru copilul lui echivaleaza cu 3 pachete de tigari, dupa cum singur spune, si totusi, nici pe aceia nu-i plateste, are, nu tarziu, nu intr-o alta viata, plata care va veni de la copil! Cat de usturatoare, nici macar nu stiti, dar sper sa aflati!

DahliaNoir a scris:

monika81 a scris:

pt ca in toate postarile incercati sa ma convingeti ca eu sunt oaia neagra si port toata vina ..si ca orice nenorocit de om are dreptul sa comande sau sa decida asupra unui copil nevinovat..

1. Acel "nenorocit " e tatal copilului dumneavoastra. Copilul dumneavoastra are o parte din el...si cred ca decat sa negati si sa-l indepartati de acea parte din el.. mai bine cautati sa il apropiati si sa intelegeti. Complesiti-l pe fostul sot cu bunatate chiar daca sentimentele va zic contrariul. Invitati-l sa-si vada copilul. Nu asteptati sa sune el..sunati dumneavoastra. Vobiti-i frumos si nu scoateti in evidenta ce puteri/posibilitati aveti dumneavoastra impotriva lui ci insistati pe ce puteti face bun pentru el.Sunati-l sa-i povestiti lucruri frumoase despre copil.. si evitati o perioada sa-i vorbiti despre ce-i lipseste copilului. Ma gandesc ca ati detectat o urma de sensibilitate in el altfel nu v-ati fi casatorit cu el. Activati acel ceva ce l-a apropiat de dumneavoastra dar directionati spre copil. In caz contrar se aplica pct2.

2. Primul judecator al unui astfel de "nenorocit "" e mama si prima judecata pe care o face cu privinta la acest ""nenorocit"" e momentul cand decide sa faca un copil cu el. Cred ca in momentul cand se hotaraste conceptia fiecare dintre parteneri cunoaste caracterul celuilalt si intelege ca cel putin 18 ani nu se poate rupe de celalalt si ca mereu vor fi intr-o dependenta in ce priveste copilul. Niciun strain (in cazul asta..judecatorul ) sau legiuitorul nu poate sa indrepte lipsa de prudenta a oamenilor atunci cand aleg cu cine sa faca un copil. E un risc pe care si-l asuma fiecare... e prima responsabilitate fata de copil.

si dupa parerea dv cam , cum ar trebui sa`l apropii si sa`l inteleg ? sa`l platesc cumva eu si sa ma rog de el sa vina sa`si vada copilul sau cum ? cum sa`l invit eu daca el nu`si doreste sa`l vada ? eu niciodata nu i`am interzis sau nu i`am spus ca nu il las sa vada copilul dar el nu isi doreste acest lucru..nu stiu care este motivul ..dar poate se gandeste ca macar cu un pachet de pufuleti sau o banana ar trebui totusi sa vina ca si unui copil strain ii duci ceva cand mergi in vizita si probabil ca acest lucru e prea mult pt el si mai bine prefera sa nu`l vada .. eu i`am vb intotdeauna f frumos iar el a inceput sa ma jigneasca ..si sa ma ameninte .. si de ce ma rog ar trebui sa evit sa`i vorbesc despre ce`i lipseste copilului ? sa nu`l supar cumva sau care e motivul ?
atunci cand am conceput copilul nici`o clipa nu m`am gandit ca voi ajunge vreodata sa ma despart de el ..findca daca as fi stiut acest lucru .. as fi trecut copilul pe numele meu..si acum nu as mai fi avut nevoie de o semnatura de la el care de fapt nu l`ar costa nimic ca sa plec cu copilul intr`o vacanta .. ar fi spre binele copilului..si nu al meu..pt ca eu oricum daca vreau pot pleca ..findca copilul ramane in siguranta in grija parintilor mei..
in fine .. nici nu ma , mai mira faptul de ce avem astfel de legi idioate in tara aceasta.. probabil ca si cei care le fac gandesc tot ca dv.. oricum am vazut aici pe forum niste raspunsuri date de anumiti avocati.. pe care sincer ..nici daca m`ar plati ei pe mine nu i`as angaja ca aparatori intr`un proces .. dar asta e ..poate cu timpul se mai schimba legile si le fac niste pers mai competente care se gandesc la binele copiilor ..si nu al celor care`i aduc pe lume si apoi nu le mai pasa de ei.. un copil nu are nici`o vina ca a venit pe lume .. cred ca are si el dreptul sa traiasca si sa se bucure de viata ca si copii celor plini de bani care fac legile astea idioate ..vb cuiva ..am ajuns sa`mi doresc sa crape ..ca sa putem trai linistiti..sa nu mai depindem de el pana implineste copilul 18 ani..pt ca oricum el de la 1 an nici nu a mai vazut copilul .. iar de la 6 luni de cand ne`am despartit nu l`a mai ajutat cu nimic..asa ca e tata doar in acte ..

Un om nu se schimba in doar cateva luni. Sunt indicii care ar trebui sa puna o femeie pe ganduri si sa o faca sa se gandeasca daca barbatul cu care intretine relatii sexuale (din care rezulta un copil)are aceeasi viziune asupra viitorului si asupra notiunilor de angajament, familie etc pe care le are ea.Aceste indicii apar inainte de conceptie, in acea perioada in care partenerii se cunosc.Peroada care, in viziunea mea, trebuie sa fie suficient de lunga incat sa-l vezi pe cel de langa tine in diverse ipostaze care sa-ti faca o ideea despre cum arata viitorul langa el. Apoi faci copil cu el. Cand pierde nopti in cluburi, joaca jocuri de noroc, e mai preocupat de ce ceas/masina sa-si cumpere decat de planuri pe termen lung in ce priveste dezvoltarea sa.. e cam clar ca nu e pregatit sa fie parinte. Cu altfel de barbati cel mai bine e sa nu faci copil.. nicidecum sa-l faci si sa-l ""treci pe numele tau."" (ca pe o masina pe care o inmatriculezi ca sa nu ai probleme la granita). Din pacate, sunt multe femei care considera ca orice om TREBUIE sa le impartaseasca valorile si conceptiile pe care le au ele si considera ca un copil e o modalitate prin care barbatul e constrans sa faca ce doresc ele si chiar daca prezinta aceste indicii ..le neglijeaza .. considerand ca dupa ce devin parinti o sa se schimbe.
Da, pt binele copilului, ati putea sa-l rugati sa vina sa-si vada copilul.. explicandu-i ca e in interesul copilului sa simta afectiunea a 2 parinti. Nu sa-l platiti (nu toate interactiunile umane se rezulma la bani, banane si pungi cu pufuleti ) ci sa ii spuneti pe un ton calm "te rog sa vii sa petreci timp cu copilul nostru pentru ca ar fi benefic pentru copilul nostru ". Afi impaciuitor nu e o rusine..DAR.. am mai zis si cu alte ocazii : e treaba fiecaruia daca alege sa duca o viata plina de incrancenare in care ii conduce orgoliu.. sau o viata linistita, lipsita de frustrari.
Si da, doamna "proasta satului " in viata lucrurile, situatiile si alegerile sunt simple.. noi le complicam cu asteptari nerealiste si orgoliu ce ofera un sentiment pe care-l numeste indreptatire, care n-are insa nicio legatura cu dreptatea.

Stimata DahliaNoir, va citez, deoarece totdeauna mi-a placut cum oamenii propovaduiesc lucruri diferite, in functie de conjunctura!
Iata ce ne ziceati :" Dupa un an s-au impacat de dragul meu. Mereu au avut o atitudine civilizata unul fata de altul desi nu aveau nimic in comun. Mai exact se ignorau cu gratie si mediul era ostil pt ca sarcasmul, ironia si lipsa aprecierii unul fata de altul se simtea in absolut tot desi nu erau reprosuri pe fata sau violente fizice. Oamenii nu se mai potriveau pur si simplu nici in conceptii, in stil de viata etc. pt ca evolutia lor spirituala si profesionala a fost diferita de la un anumit punct. Eu am aparut la mai bine de un an de la casatorie ...si a mers bine si o perioada dupa nasterea mea. Apoi fiecare a vazut viata diferit si s-au indepartat incet incet."
Iata cum divergentele au aparut dupa nasterea unui copil! Dar..........ce-i permis lui jovis nu-i permis si lui bovis, in opinia dvs. Mai exact, ce ati acceptat ca posibil si justificat la parintii dvs, nu mai are voie sa fie valabil si in alte cazuri.
In sfarsit, ma bucur ca dvs ati ajuns la un asemenea nivel de intelepciune, la care multi dintre noi nu putem inca accede. In acelasi timp, am oaresce dubii ca intelepciunea ar insemna a traduce orice atitudine de viata in termeni de "lupta de orgolii".

Doamna DahliaNoir sa stiti ca perioada care am stat eu langa acel barbat a fost mai lunga decat la alte pers..eu am adus copilul pe lume la aproape 3 ani de cand eram impreuna .. si amandoi am fost de acord .. nu l`am constrans asa cum credeti dv ca sa ramana langa mine .. din contra eu am fost cea care l`am parasit si poate m`as fi impacat cu el daca as fi vazut macar o schimbare cat de mica .. el a fost cel care a crezut ca daca o sa avem un copil el o sa fie stapanul vietii mele ..nu pierdea nici nopti in cluburi.. nu era preocupat nici de ceasuri..toale si masini.. nu era nici afemeiat.. doar ca dupa ce a venit copilul el a inceput sa nu prea ii mai placa sa mearga la munca ..dar nu avea incotro..si a inceput sa dea f multi bani la pariuri sportive in speranta unui mare castig ..
vad ca tot ii dati zor ca pt binele copilului sa`l rog sa vina sa`l vada .. doar ca dv nu intelegeti ca lui nu ii face placere sa faca acest lucru.. ca daca ar dori si i`ar pasa de copil ar veni el fara sa`l rog eu.. dv ganditi la fel ca si el.. ca nu totul se rezuma la bani sau pungi de pufuleti sau banane .. asa o fi in viziunea dv...dar daca banii nu conteaza si nu ii ai ... ce`i dai sa manance unui copil.. cu ce`l imbraci .. cu ce`i platesti o gradinita si multe alte lucruri de care are nevoie.. poate stiti dv vreo reteta a fericirii in care un copil creste doar cu aer si nu mai are nevoie de altceva .. daca nu se rezuma totul la bani..