Succesiune parinti decedati

steef a scris:

copilul a decedat intre cei doi parinti.
dupa decesul primului parinte nu s-a facut niciun act de succesiune

nicoleta si joha avem o ordine a dezbaterilor
repectiv un parinte, un copil, celalalt parinte

Exact Cititi cu atenție va rog ca sa nu va mai șterg mesajele Off topic.

calitatea cota si masa se stabilesc la dezbatere si nu la partaj

la partaj se imparte si asta rezulta din chiar etimologia cuvantului

apoii omul asta nici nu are treaba cu impartirea pe tulpini

zice ca copiii sunt renuntatori si consoarta mortului e unica

adica vb de clasa de mostenitori ( nici bv de grad sau reprezentare) cu care aceasta ( nevasta mortului) intra in concurs

Copii sunt renuntatori la succesiunea tatălui insa ei vin prin reprezentarea la succesiunea celui de al doilea bunic care a decedat din urma prin reprezentare, zic sa mai Cititi va rog .
Acum nu va șterg cele doua mesaje insa va rog insistent sa Cititi foarte bine toate mesajele din orice topic mai înainte de a răspunde. Deoarece pierdem timpul cu Dvs sa va explicam si nu are rost .....

c. Reprezentantul să nu fi renunţat la moştenirea defunctului a cărui moştenire este în discuţie. În cazul în care reprezentantul a renunţat la moştenirea defunctului în cauză, el a renunţat practic la beneficul legal al reprezentării şi nu va mai putea culege acea moştenire. Precizăm că renunţarea reprezentantului nu determină chemarea la moştenire, pe temeiul reprezentării, a celor care îi urmează în grad, întrucât persoana aflată în viaţă şi care a renunţat la o moştenire nu poate fi reprezentată. Nu excludem, însă, posibilitatea chemării la moştenire a rudelor din gradele următoare, aceasta făcându-se însă în nume propriu iar nu în temeiul reprezentării.

De exemplu: Defunctul A a avut un copil B, predecedat. Acesta la rândul său are doi descendenţi , C şi D. Nepotul de fiu C are doi copii c1 şi c2, iar nepotul de fiu D are trei copii, d1, d2 şi d3. La moştenirea lui A vor fi chemaţi nepoţii de fiu predecedat C şi D. Aceştia însă renunţă amândoi la moştenire. Vom analiza deci existenţa altor moştenitori din clasa descendenţilor şi vom constata că există 5 strănepoţi de fiu. Aceştia vor putea culege moştenirea, dar vor fi chemaţi la aceasta în nume propriu, astfel încât bunurile se vor împărţi în 5 părţi egale, care se vor atribui fiecărui strănepot de fiu, fiind aplicabil principiul că în cadrul aceleiaşi clase, între moştenitori de grad egal, moştenirea se împarte în părţi egale. Nu se va aplica principiul împărţirii pe tulpini al reprezentării, întrucât ei nu vor veni la moştenire în temeiul reprezentării, chiar dacă autorii lor, nepoţii de fiu, erau beneficiarii acesteia. Pentru că aceştia au renunţat la moştenire, aflându-se în viaţă, ei nu pot fi la rândul lor reprezentaţi .