Am fost creditor intr-o executare silita. Debitorul a formulat contestatie la executare invocand cheltuieli de executare exagerate. Instanta a admis contestatia si a dispus diminuarea cheltuielilor de executare.
In acest context, cine este obligat sa returneze excesul de cheltuieli, dat fiind ca BEJul nu are calitate procesuala?
Multumesc
As dori evitarea atacurilor personale...
O abordare mai pe intelesul justitiabilului?...
In primul rand nu am priceput care dintre tipurile de cheltuieli au fost diminuate? Onorarii sau altele?
Apoi nu stiu cum anume si-a dovedit cererea de diminuare debitorul, e important... o fi avut argumente, dar ma intereseaza probele pe care s-a bazat, tare sunt curioasa.
Incerc pana atunci sa fac o prezentare incipienta a cauzei acestor prevederi legale. Ea, cauza, este lipsa de cultura a unei societati avare in care, executori, avocati si poate si altii au solicitat onorarii prea mari in raport cu munca lor.
In aceste conditii, pentru ca debitorul sa nu fie jupuit de 3 ori debitul, legiuitorul a facut ca aceste onorarii sa poata fi controlate pe calea unei proceduri.
In esenta, nu este nedrept ca acest onorariu sa fie controlat, nedrept este ca el este diminuat adesea fara temei in probatoriu. De asemenea, este incorect si ca cel care il cere nu il stie argumenta si/sau justifica.
Am citit ca un creditor nu are un control al acestui onorariu; regret, insa cred ca el are; are dreptul de a-si alege executorul si, daca nu-i place onorariul, are dreptul a cauta in alta parte.
De asemenea, intr-o astfel de contestatie, tot creditorul are dreptul de a-i cere executorului sau, angajat de el, sa ii dea o justificare scrisa, un raport etc. privind sumele cerute de acesta, cheltuieli facute, dupa caz. Nu stiu daca in cazul de fata s-a depus vreo justificare emanand de la executor sau doar s-a dus la contestatie creditorul inarmat cu cateva texte de lege.
Faptul ca legiuitorul a inlesnit creditorului recuperarea sumelor (sau executarea obligatiei, oricare ar fi ea) prin neconditionarea inceperii executarii de onorariul executorului nu inseamna ca el a intentionat sa-l faca pe creditor un dezinteresat fata de onorariul executorului, eventual cu rea-credinta, pentru a aduce cheltuieli nejustificate in carca debitorului. Caci cunosc si situatii in care razbunarea personala ar putea duce la astfel de gandiri.
Prin urmare, este raspunderea creditorului.
Apoi, daca un executor scoate o lista de cheltuieli de executare din buzunar si vine o instanta si i-o cenzureaza, chiar daca el a incasat suma deja prin executare, este dator sa o returneze, in acceptiunea mea.
Pentru ca exista o contestatie la O EXECUTARE in care o instanta a spus ca acel executor trebuia sa incaseze nu x, ci y. Aceasta decizie a instantei nu poate sa ramana fara efecte in cadrul contestatiei, caci se pierde sensul ca o contestatie sa se poata face pe acest considerent; daca o astfel de hotarare nu ar mai trebui sa produca efecte in acea executare, atunci instanta trebuia sa o respinga ca tardiva (ca deja s-au incasat, poate nu era tardiva daca debitorul n-avea bani in cont, halal egalitate, nu?) sau inadmisibila, dupa considerentele pe care le retinea.
Atata timp cat instanta a decis ca in ACEA EXECUTARE un lucru trebuia apreciat la o alta valoare, atunci, in opinia mea, decizia instantei trebuie sa produca efecte IN ACEA EXECUTARE, in ACEL dosar de executare care s-a solicitat de instanta de la ACEL birou de executor.
TOATE actele, legile, hotararile judecatoresti se presupun a produce efecte si trebuie interpretate catre acest scop. In acest caz, IN ACEL DOSAR DE EXECUTARE, decizia instantei trebuie sa aiba efecte, instanta considerand ca executorul a instiintat si oprit debitorului x lei, cand trebuia y, deci executorul trebuie sa se conformeze si sa-i restituie suma incasata pe nedrept debitorului.
Ca executorul are drept la restituire a sumei de catre creditor, am aratat mai sus.
Oricum, referitor la nedreptatea din aceasta norma legislativa, un profesionist foloseste anumite resurse, cunostinte, tehnici etc. In functie de numarul, intinderea muncii sau resurselor sale, munca sa poate costa diferit. Scopul a doi profesionisti diferiti poate fi acelasi, recuperarea in aceleasi conditii a sumei x. Totusi, modalitatea in care actioneaza cei doi, numarul de resurse etc. pot diferi.
In acest context, poate exista justitiabil care sa nu poata obtine executarea unei obligatii cu un executor A, dar sa il poata recupera cu B.
Raportat la suma x sau la obiectul obligatiei, poate onorariul lui B e mai mare sau mult mai mare fata de cel al lui A, insa prin logistica pe care o detine B, creditorul are o convingere ca B ar avea sanse mai mari decat A sa ii faca executarea. Lucrurile se pot transfera similar pentru avocati.
In esenta, creditorul (sau justitiabilul, in cazul avocatului) plateste o siguranta suplimentara, o convingere proprie, o recomandare uneori sau o logistica din spatele aceluiasi banal avocat sau executor. Or asta e raspunderea creditorului, nu a debitorului, ca si debitorul o fi cheltuit cu ascunderea banilor, bunurilor, veniturilor si nu vine in executare sa ceara despagubiri pentru sumele cheltuite, acum, pentru ca au fost descoperite.
E pierderea lui, asa cum si creditorul poate sa aiba pierderi.
In esenta, de asta sunt mai bune intelegerile amiabile, medierile, tranzactiile sau cum le-om numi: ca au pierderi mai mici. Si in cazul asta exista o cheltuiala-pierdere cu vinul dat nasului, onorariul mediatorului sau al avocatilor... la fel cum exista neuroni pierduti la fiecare cearta.
Daca n-am fost clara, ca-s dupa doua sedinte luuuungi... sa imi spuneti, clarific.
Stimate doamne,
Practica este/era in felul urmator: mergi, CA SI CREDITOR, la un executor cu titlul executoriu neonorat de debitor. Faci o cerere de executare, iar executorul iti cere un avans. De obicei e vba de 3-500lei+TVA.
Apoi executorul deschide un dosar si cere instantei de executare incuviintarea executarii. Cu incheierea acestei incuviintari se adreseaza debitorului (sau tertului poprit) ptr achitarea debitului in termenul impus. Onorariul executorului este limitat legal la 10% din debit. Pe langa onorariul se admit insa si alte cheltuieli de executare (reglementate iarasi legal).
In cazul in care debitorul achita debitul in cadrul termenului dat de executor, atunci aceste cheltuieli sunt limitate. In cazul in care se ajunge la popriri bancare sau alte actiuni silite, cheltuielile executorului cresc.
Toate cheltuielile de executare urmeaza a fi suportate de debitor si acestea sunt evidentiate in totalitate, functie de prestatia debitorului, printr-o incheiere care se comunica debitorului.
Odata debitul si cheltuielile de executare incasate de la debitor in contul de consemnare, executorul face distribuirea sumei incasate, virand creditorului debitul si avansul platit, executorul virandu-si in contul lucrativ cheltuielile percepute.
Rar, aproape niciodata, un executor nu-si majoreaza onorariul. Insa restul cheltuielilor pot depasi cu mult insasi onorariul acestuia.
In cazul meu s-au cenzurat cheltuielile executorului, ALTELE DECAT ONORARIUL!, fara ca Instanta de fond sa permita executorului, prin chemarea acestuia ca intervenient, de exemplu, sa-si faca apararile legale privind cuantumul cheltuielilor antamate. Ar trebui sa se stie. de catre profesionistii acestui site, ca executorul nu are calitate procesuala in contestatia la executare, iar statutul unui executor nu prezinta tocmai liberalismul avocatului. Ca urmare nici nu primeste actiunea contestatiei si nici nu isi poate face aparari, daca prin actiunea respectiva este contestata valoarea cheltuielilor de executare.
E treaba Instantei sa discearna cine s-ar face vinovat de vreo ilegalitate si sa-i dea acestuia posibilitatea sa se apere. Eu, ca si creditor, nu merg cu avocat la executor. As putea sa o fac dar asta ar incarca si mai mult pe debitor., onorariul de avocat, in acest caz, intrand in cheltuielile de executare.
Eu stiu ca sunt chemat atunci cand totul e in regula, pentru a semna procesul verbal de distribuire a sumelor si a intra in dreptul meu conferit de titlu. Nu am obligatia de a sti tot ceea ce trebuie sa stie (si sa respecte) un executor. Iar daca el stie ce face, si o face legal, trebuie sa aiba dreptul sa se apere iar, in caz de esec, are datoria sa plateasca ceea ce se considera ca a incasat ilegal
Cat despre empatia fata de debitor....e de datoria lui sa gaseasca o amibilitate cu creditorul Insa incapatzanarea costa.
Domnule draga, daca un debitor isi ascunde bunurile si un executor plateste investigator sa le afle unde sunt, pe ce nume etc., asta costa? Costa. Fara asta poate nu obtineati nimic. E un exemplu.
Veniturile executorului nu stiu cat de ilegale sunt, nu stiu macar in ce constau, ca doar n-o fi depus bonuri cu pixuri ca le-o fi folosit in redactarea cererii...
Daca sunt legale, dv. le datorati. Daca nu, le puteti contesta la randul dv.
Pe de alta parte, aveti obligatia de a cunoaste legea, o avem toti, avocati sau nu, asa incat aveati obligatia sa mai verificati ce face executorul, angajatul dv. cumva, pentru dv. Daca ingorati unele chestiuni legale, ele se pot intoarce impotriva dv.
Nu stiu ce anume includ acele cheltuieli. Executorul nu e obligat sa se apere, ca el n-a fost acuzat de nimic de nimeni. Dv. ati fost acuzat ca cereti cheltuieli prea mari si nejustificate, dv. trebuia sa va aparati cerand documente de plata de la executor: chitante si bonuri pentru toate acele cheltuieli suplimentare.
Daca nu le-ati depus, ce sa va dea instanta? Erau ele la dosarul de executare? Ce cheltuieli ale executorului cu executarea erau, concret, ca eu tot intreb ce cheltuieli oare?... Cheltuielile dv. cu executarea, nu ale executorului...
Oricum, daca va opuneti in a intelege spiritul legii pe simplul fapt ca v-ati adresat unui profesionist, atunci mergeti asa, aveti incredere in el ca asa merg lucrurile si ca trebuie sa suportati diferenta de cheltuieli.
Daca dv. contestati asta, atunci depuneti diligente inca de la inceput si verificati cuantumul cheltuielilor DV. cu executarea... sau macar intelegeti ca, din nestiinta, ati ajuns aici. E nedrept, sunt de acord cu dv., e frustrant, dar ni se intampla tuturor cateodata si mereu pare mai nedrept cand ti se intampla tie! Asa mi se pare si mie...
dna Avlil,
Executorul nu e angajatul meu, asa cum ar fi un avocat. Executorul este o autoritate statala si o sa vedeti, daca veti avea curiozitatea profesionala sa studiati modificarile CPC din 14 oct 2014, ca are acum prerogative la care dvoastra, ca avocat lileral, nu puteti spera.
In rest cred ca au intervenit in topic persoane care nu au avut vreo treaba, vreodata, cu executarile silite.
Lor le multumesc ptr...imaginatie!
Ce anume ar putea impiedica o instanta de executare investita cu solutionarea unei contestatii la executare in care se solicita, ca si capat de cerere secundar, reducerea cheltuielilor de executare, sa puna in discutia partilor necesitatea introducerii in cauza a executorului, in temeiul art. 78 alin. 2 NCPC?!
O asemenea intiativa ar fi in interesul atat a executorului (care, dobandind calitate procesuala in cadrul litigiului, ar avea posibilitatea exercitarii caii de atac impotriva unei eventuale solutii de reducere a cheltuielilor de executare – altele decat onorariul!), dar si a creditorului, intrucat justificarea cheltuielilor de executare ar putea fi facuta chiar de catre cel care le-a stabilit. Daca partile ar conveni introducerea in cauza a executorului, acesta ar dobandi calitatea de tert intervenient, fiind parte in proces din momentul dispunerii acestei masuri.
Este evident ca executorul este singurul in masura sa dovedeasca legalitatea cheltuielilor de executare stabilite.