Atestat taxi/amanarea aplicarii pedepsei

Revenind la speța noastră, vă rog să revedeți prevederile art. 9 alin. 1 lit. d) pct. 1 din Legea nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere, prevederi pe care vă rog să încercați să le coroborați cu truismele despre care vorbiți (și cu care mă bucur că sunteți de acord) și poate veți ajunge la concluzia că o persoană căreia i s-a stabilit o pedeaspă a cărei aplicare a fost amânată (deci nu a fost condamnată) are dreptul să obțină o licență pentru activitatea de taximetrie. ;)

@Patrick_

Este adevarat ca are dreptul să obțină o licență pentru activitatea de taximetrie, insa obiectul discutiei este altul. Parcurgeti primul mesaj din topic pentru lamuriri (un pasaj relevant il citez mai jos).
StoianRadu a scris:

si cu toate acestea nu sunt lasat sa urmez cursurile pentru optinerea atestatului taxi.

Problema userului este, ca nu este lasat sa urmeze cursurile pentru obtinerea atestatului taxi, problema care nu este incidenta normei juridice indicata de dvs. (art.9 alin. 1 lit. d) pct. 1), ci altei norme juridice din respectiva lege si anume art.27 (1) si (3) c), norma in care nu apare cuvantul condamnare, ci doar simplu, sec, cazier judiciar (aplicabila prin OMT 3/2008). Acum noi sau cei care aplica legea ce sa faca? Sa adauge la lege? Sa ia de la o norma si sa puna la alta? Nu se poate face asa ceva. ;)

Art. 27 alin. 3 Pentru a putea urma cursurile de pregatire profesionala, conducatorii auto solicitanti vor prezenta urmatoarele documente:
a)cerere-tip;
b)copie de pe permisul de conducere valabil;
c)cazierul judiciar;
...

Rezultă cumva de aici condiția ca în acel cazier să nu fie înscrisă stabilirea unei pedepse a cărei aplicare a fost amânată?
De fapt, a interzice participarea la acel curs constituie o adăugare la lege și nu invers.
E cât se poate de clar că potrivit prevederilor art. 27, solicitantul trebuie să prezinte cazierul... și cam atât... ;)

Pe de altă parte, dacă ați citi mai cu atenție întreaga lege 38/2003 și nu doar fragmente disparate v-ați da seama că art. 27 reprezintă o reglementare specială față de prevederile art. 9 (în sensul că art. 9 prevede condițiile pentru a putea desfășurată activitatea de taximetrie, iar art. 27 prevede condițiile în care se poturma cursurile de pregătire profesională în vederea desfășurării acestei activități), ceea ce înseamnă că at. 27 se completează cu prevederile art. 9.
Asta înseamnă, potrivit principiilor de interpretare legislativă, că dacă art. 27 nu specifică expres ce anume trebuie să conțină cazierul, se vor aplica și în acest caz prevederile art. 9, adică cele referitoare la existența unei condamnări.

După părerea mea numai un funcționar din categoria celor care muncesc și nu gândesc poate raționa în sensul în care „dacă scrie ceva în cazier” (indiferent ce) solicitantul nu are voie să participe la acele cursuri de pregătire profesională.

Din păcate, mulți dintre funcționarii din acea categorie, pe lângă faptul că nu au capacitatea de a citi și înțelege un text de lege, acționează de cele mai multe ori și cu rea credință, manifestându-și aroganța și falsa superioritate în raport cu justițiabilul.

Tocmai din acest motiv am recomandat sesizarea instanței care a pronunțat hotărârea pentru a lămuri aceste aspecte și a nu rămâne persoana interesată la cheremul unui funcționar care, din câte spunea și inițiatorul acestui topic se pare habar nu are despre ce e vorba.

Nu este vorba despre cheremul unui functionar, ci despre o institutie, catre care userul a trimis doua petitii si la ambele a primit raspuns nefavorabil. Raspunsul nu este elaborat de "un functionar", ci de un jurist si banuiesc ca nu este prima speta de acest gen cu probleme privind "amanarea aplicarii pedepsei". Sigur toti cei care au trecut prin asta au primit acelasi raspuns. Este usor de aruncat cu cuvinte gen "toti (functionarii) sunt prosti, noi suntem destepti".

Cat despre instanta, da, si eu am zis, sa se duca in instanta sa o rezolve.
trandafir2 a scris:

, dar userul poate dovedi in instanta ca este abuzat.

Oare de ce nu o face de 6 luni de zile? Mai sta un pic, trec cei 2 ani si se rezolva de la sine.

Argumentul meu final sta in textul art.90 cp (daca este interpretat eronat, ne va confirma hotararea, lamurirea instantei - caci userul sigur isi va valorifica dreptul sau),
Efectele amânării aplicării pedepsei
(1) Persoanei faţă de care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei nu i se mai aplică pedeapsa şi nu este supusă niciunei decăderi, interdicţii sau incapacităţi ce ar putea decurge din infracţiunea săvârşită, dacă nu a săvârşit din nou o infracţiune până la expirarea termenului de supraveghere, nu s-a dispus revocarea amânării şi nu s-a descoperit o cauză de anulare.

Chiar dacă reveniți la art. 90 CP, la acel „dacă”, se pare că nu ne putea preciza natura condiționării - suspensivă sau rezolutorie - avută în vedere de legiuitor când reglementat prin acest text de lege.

După părerea mea nici legiuitorul nu cred că a știut ce fel de condiție a avut în vedere când a elaborat art. 90.

Tocmai din acest motiv singurul lucru cert în legătură cu acest aspect este că amânarea aplicării pedepsei nu este o condamnare, iar asta înseamnă că tot ceea ce se aplică în cazul unei condamnări nu poate fi aplicat prin analogie (că doar suntem în penal) în cazul amânării aplicării pedepsei.

Cât despre calitatea de funcționar și profesia de jurist... m-aș mai gândi dacă ele pot fi cumulate sau dacă se exclud... ;)

După părerea mea, un jurist poate la fel de bine să fie și funcționar și magistrat, dar și mic (sau mare) întreprinzător, pe când un funcționar e tot un funcționar, adică o persoană în slujba cetățeanului, ceea ce nu se poate spune despre celelalte categorii amintite aici.

Dar asta deja e o altă poveste... :)