Atestat taxi/amanarea aplicarii pedepsei

"Daca" la care am facut referire l-am luat din codul penal. Banuiesc ca si dvs. va referiti la acest "daca" si nu la un altul. Zic, nu stiu. In concret, ma refer la cele doua texte de lege, la asemanari si deosebiri, astfel:

Anularea şi efectele renunţării la aplicarea pedepsei
(1) Persoana faţă de care s-a dispus renunţarea la aplicarea pedepsei nu este supusă niciunei decăderi, interdicţii sau incapacităţi ce ar putea decurge din infracţiunea săvârşită.

Efectele amânării aplicării pedepsei
(1) Persoanei faţă de care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei nu i se mai aplică pedeapsa şi nu este supusă niciunei decăderi, interdicţii sau incapacităţi ce ar putea decurge din infracţiunea săvârşită, dacă nu a săvârşit din nou o infracţiune până la expirarea termenului de supraveghere, nu s-a dispus revocarea amânării şi nu s-a descoperit o cauză de anulare.




Patrick_ a scris:

E drept că în practică încă se mai fac confuzii cu privire la acest aspect (din păcate), dar încet încet lucrurile încep să se clarifice.

Cu asta sunt de acord cu dvs., fara rezerve.

P.S. recitind mesajul dvs. observ ca tot introduceti in ecuatie si institutia suspendarii executarii pedepsei, desi eu nu am facut nico clipa paralela cu aceasta institutie, ci doar cu cea a renuntarii la aplicarea pedepsei (caci dorinta userului s-ar fi materializat, dupa cum am zis, in cazul renuntarii, fara probleme)

Am introdus în ecuație instituția suspendării chiar dacă nu ați făcut o paralelă cu aceasta, deoarece din ceea ce ați postat rezultă că efectele amânării se produc la fel ca și la suspendare, adică după împlinirea termenului de supraveghere, ceea ce în aprecierea mea este greșit.

În acest context întrebam (și nu doar retoric), care ar fi distincția între amânare și suspendare sub aspectul momentului în care își produc efectele cele două instituții? Sau considerați că cele două instituții sunt identice din acest punct de vedere?

În aprecierea mea, interpretând (chiar și doar semantic) prevederile referitoare la amânarea aplicării pedepsei e evident că această instituție are doar rolul de a-l „avertiza” pe inculpat despre consecințele pe care ar putea să le aibă asupra sa săvârșirea unor noi fapte penale sau nerespectarea obligațiilor impuse în termenul de supraveghere, spre deosebire de instituția suspedării sub supraveghere a executprii pedepsei prin care inculpatul este condamnat efectiv la o pedeapsă a cărei executare se suspendă pe o anumită durată în anumite condiții.

Revenind la speța supusă discuției, apreciez că în situația în care cei de la ARR refuză eliberarea atestatului respectiv, s-ar putea sesiza instanța care a pronunțat hotărârea în temeiul art. 598 alin. 1 lit. c), în vederea lămuririi modalității de executare a hotărârii respective.

trandafir2 a scris:

(caci dorinta userului s-ar fi materializat, dupa cum am zis, in cazul renuntarii, fara probleme)

Aici nu este vorba de dorinta mea ci de un drept civil care ramane neatacat de sentinta instantei de judecata si care conform acesteia poate disparea numai in cei 2 ani de probatiune cu conditia ca eu sa comit alta fapta sau sa am un comportament social deviat care ar duce la anularea ,,amanarii aplicarii pedepsei''. Aceasta pune inculpatul ,(adica eu) pe picior de egalitate in drepturi cu oricare alt cetatean, in plus ca eu am obligatiile ce revin din probatiune.
De exemplu, cei de la circulatie in urma sentintei au pus retroactiv perioada de suspendare, la momentul comiterii faptei, nemaiaplicand alte sanctiuni, si au returnat permisul imediat ce au primit htararea cu sentinta ramasa definitiva.

Multumesc

@Patrick_ raspunsul urmator (prin latura s-a tehnica) este pentru dvs.

Patrick_ a scris:

Am introdus în ecuație instituția suspendării chiar dacă nu ați făcut o paralelă cu aceasta, deoarece din ceea ce ați postat rezultă că efectele amânării se produc la fel ca și la suspendare, adică după împlinirea termenului de supraveghere, ceea ce în aprecierea mea este greșit.

În acest context întrebam (și nu doar retoric), care ar fi distincția între amânare și suspendare sub aspectul momentului în care își produc efectele cele două instituții? Sau considerați că cele două instituții sunt identice din acest punct de vedere?

Din ce am postat nu rezultă că efectele amânării se produc la fel ca și la suspendare, nu are cum sa rezulte asa ceva nici daca as vrea sa rezulte. De ce adaugati la discutie, prin interpretari? Ok, hai sa o lamurim acum. Chiar daca dvs. vi s-a parut ca as fi dat de inteles ca efectele amânării se produc la fel ca și la suspendare, vin si va spun acum romaneste, clar, ca nu am afirmat asta si ca nu consider ca efectele amânării se produc la fel ca și la suspendare.
De ce? (si acum va raspund la alineatul urmator)
Pentru ca, atentie, daca efectele definitive ale amanarii aplicarii pedepsei se produc la expirarea termenului de 2 ani, nu acelasi lucru se poate spune si despre efectele definitive ale suspendarii executarii pedepsei, caz in care dupa trecerea termenului de supraveghere (care apropo poate fi mai mare decat 2 ani si anume pana la 4 ani) pedeapsa se considera executata, insa persoana poate fi supusa in continuare unor decaderi, interdictii sau incapacitati, inca 3 ani, termene care nu curg in paralel, ci succesiv. Deci diferenta intre cele doua institutii de drept penal (amanarea si suspendarea) este enorma (si nu numai dpdv al efectelor).
Ma repet, pana ce nu trec 2 ani, pentru user conditia de onorabilitate ii este afectata de aceasta notare (fie si provizorie) in cazier.


Patrick_ a scris:

În aprecierea mea, interpretând (chiar și doar semantic) prevederile referitoare la amânarea aplicării pedepsei e evident că această instituție are doar rolul de a-l „avertiza” pe inculpat despre consecințele pe care ar putea să le aibă asupra sa săvârșirea unor noi fapte penale sau nerespectarea obligațiilor impuse în termenul de supraveghere, spre deosebire de instituția suspedării sub supraveghere a executprii pedepsei prin care inculpatul este condamnat efectiv la o pedeapsă a cărei executare se suspendă pe o anumită durată în anumite condiții.

NU !! Renuntarea la aplicarea pedepsei are doar rolul de a-l „avertiza”, nu amanarea aplicarii pedepsei, care este mai mult decat renuntare. In cazul dispunerii renuntarii la aplicarea pedepsei, instanta va aplica infractorului un avertisment.
(vezi textul de lege:
Avertismentul
(1) Când dispune renunţarea la aplicarea pedepsei, instanţa aplică infractorului un avertisment.
(2) Avertismentul constă în prezentarea motivelor de fapt care au determinat renunţarea la aplicarea pedepsei şi atenţionarea infractorului asupra conduitei sale viitoare şi a consecinţelor la care se expune dacă va mai comite infracţiuni)

Aceeasi confuzie o faceti si dvs. si userul, confundati efectele renuntarii cu cele ale amanarii. De aceea eu am facut paralela intre cele doua institutii si nu cu suspendarea (caci acolo treaba este clara, cu atat mai mult nu se mai pune problema de atestat).


Patrick_ a scris:

Revenind la speța supusă discuției, apreciez că în situația în care cei de la ARR refuză eliberarea atestatului respectiv, s-ar putea sesiza instanța care a pronunțat hotărârea în temeiul art. 598 alin. 1 lit. c), în vederea lămuririi modalității de executare a hotărârii respective.

Ce sa lamureasca instanta aici? Modalitatea de executare a hotararii este clara, este conform art.90 cp. Aici problema este alta, userul are conditia de onorabilitatea afectata. Daca vrea sa se judece cu cineva trebuie sa o faca cu ARR.

@Patrick_ Observati ca userul s-a plimbat pe la toate institutiile statului si a primit acelasi raspuns. Chiar credeti ca toti respectivii nu stiu ce vorbesc? (cu atat mai mult cu cat v-am dat si argumentele juridice?) Zic si eu, chiar nu este clara situatia?

Observati ca userul s-a plimbat pe la toate institutiile statului si a primit acelasi raspuns. Chiar credeti ca toti respectivii nu stiu ce vorbesc? (cu atat mai mult cu cat v-am dat si argumentele juridice?) Zic si eu, chiar nu este clara situatia?

Da chiar nu stiu ce vorbesc pentru ca nu interactioneaza cu aceasta sentinta prea des si nu sunt interesati sa studieze, sau mai simplu ,,traim in Romania'' , tara in care nimeni nu e interesat decat de salariu, nu conteaza ca nu presteaza nimic pentru el.
Si inca o dovada e faptul ca, am intrebat un politist si dupa 15 minute de discutii a zis ca daca ei interpreteaza gresit, noi tragem.....


In timpul procesului judecatorul a spus clar ca datorita alcolemiei nu poate da ,,renuntarea la aplicarea pedepsei'' dar va da echivalentul care are in plus o perioada de probatiune in care sa poata intervenii, daca este cazul...si app. traducerea este facuta din limba germana sau franceza in limba romana, probabil de aici si greutatea cu care poate fi inteleasa aceasta lege.
Multumesc!
P.S. Pentru a intelege aceasta instanta trebuie citita integral si vazute toate posibilitatile ce se dau judecatorului si prin care poate intervenii in cadrul instantei....acestea, nu au nici un rost daca instanta ar avea interpretarea dumneavoastra.