Amintiri....

=D> Flori, fete sau baieti - imi placea jocul asta! Dar nu continua cu ceva de genul ... cantareti, interpreti?
Nu mai stiu!

Tara, tara vrem ostasi - nu-mi placea!

Savarine si Brifcor - asta gaseai in orice cofetarie.

Gabriela Pintea

Data post: Sambata, 1 August 2009, 01:00
@adriantot: Bine ati revenit din vacanta!




Subiect: RE: Amintiri....

Flori, fete sau baieti - imi placea jocul asta! Dar nu continua cu ceva de genul ... cantareti, interpreti?



Flori , fete sau baieti , fime ,artisti sau cantareti, aveti dreptate doamna Gabriela!

Din ce imi mai amintesc...:))):
- Ratele si vinatorii:intre 2 cu o minge era un grup de copii care trebuia sa se fereasca de ei. Pe cine-l atingea cu mingea iesea afara.
- Hotii si vardistii
- Omul negru
- 9 pietre
- Lapte gros
- Tavalutze: jucam pe capacele aplatizate de la berea straina care aveau valoare ierarhica in functie de marca. Se puneau in teanc cu fatza in jos la o anumita distanta. Fiecare avea o cheie si trebuia sa aruncam cit mai aproape de teanc. Se cistiga astfel dreptul sa se dea primul cu capul cheii peste marginea teancului. Tavalutzele se rostogoleau in aer si care cadeau cu fatza in sus erau luate. Daca nu se intorcea niciuna dadea urmatorul. Scopul era sa iei cit mai multe piese
- Gropitza: se juca pe monede. Trebuia sa le bagi intr-o gropitza cit un caus din cit mai putine miscari si cistiga cel care reusea primul.
- Schioapa:se juca pe monede. Aruncai cit mai aproape de moneda adversarului si daca distanta intre ele era cuprinsa cu degetele cit desfacute de la miini ii luai moneda.
- Mai multe tipuri de sotron

Cu mingea:
- Nemteasca
- Romaneasca
- Bambilici
- Magarusul

- Tara tara vrem ostasi
- Spinzuratoarea

Jocuri de carti:
- Pacalici
- Popa prostu
- Macaua
- Razboi
- Septica

La "tavalutze" noi le ziceam "tinichele", iar copilul meu juca "capace".....:) Mi-ati adus aminte de reguli, nu le mai tineam minte in intregime...:)

Cele mai frumoase amintiri din copilarie le am, nu atunci cand stateam ore in sir ca sa tin rand la raionul de carne (pentru mama sau tata, cand reuseau sa ajunga de la serviciu...), sau cand dimineata, foarte devreme, mergeam sa cumpar sticle cu lapte , pentru care stateam la o coada imensa si exista posibilitatea sa se termine laptele pana cand imi venea randul, sau atunci cand aceeasi colega lua ani in sir premiul I pentru ca mama ei "cara sacose cu mancare invatatoarei"...ci atunci cand venea vacanta si mergeam la tara la bunici, intr-un sat ca acelea din romanele lui Marin Preda :)
Maria Ciobanu are o melodie reprezentativa, melodie pe care o iubesc foarte mult si care ma emotioneaza profund de fiecare data cand o ascult: "Ce n-as da sa mai fiu mica" ... Chiar colindam padurile si "plimbam mioarele", ma bucuram de natura si de afectiunea deosebita oferita de bunici, participand in joaca si cu foarte mare bucurie la toate activitatile din gospodarie; socializam cu toti copii satului care trebuie sa o spun, nu aveau acelasi tratament privilegiat (ca si mine) deoarece trebuiau sa si ajute parintii la treburile gospodariei.
Nu de multe ori, din dorinta de a fi aproape de ei (nu aveau timp de joaca), ii ajutam si eu la "treaba": insiram pe o sfoara foi de tutun, ii insoteam la strangerea de pe camp a mohorului pentru a hrani animalele, luam apa cu ciutura de la put, mergeam cu totii la pascut "mioarele, vacile, caprele", fiecare cu ce avea!
Iar la camp in timp ce pazeam animalele, jucam carti, citeam povesti, invatam cantece, spuneam bancuri...era altceva decat la oras, ma simteam mai libera... fericita (cu toate ca atunci nu stiam ce inseamna acest cuvant) si implinita.
Iarna era si mai frumos pentru ca nu era atat de mult de munca iar copii satului aveau mai mult timp liber pentru joaca.Obiceiurile de sarbatori de acolo, mi-au ramas intiparite in suflet si in minte, ca fiind superbe ...iar derdelusurile iarna... fara grad de comparatie...
Acolo am invatat sa iubesc folclorul romanesc si oamenii asa cum erau ei la acea vreme: simpli, modesti, chinuiti si intelepti... , le-am invatat obiceiurile, le-am invatat horele si cantecele populare, m-am bucurat si am fost alaturi de ei ...cat a fost posibil...
Reguli? Doar a bunului simt...la care trebuia sa achiesezi... si bineinteles cele stabilite de regimul comunist dar care acolo la tara nu se simteau atat de acut...ca la oras...