Cerere in instanta suplinire acord

Daca mama refuza dreptul la vizita, tatal poate apela la un executor judecatoresc, pentru punerea in executare a hotararii. Daca tatal refuza dreptul la libera circulatie a persoanei, incalca si el o lege si trebuie corectata treaba asta cumva - cu suplinirea semnaturii. Daca mama pleaca de tot cu minorul, tatal poate face plangere pentru rapire internationala a minorului. Deci, despre ce vorbim?
Sfat: mergeti si sesizati instanta, prezentati acolo toate motivele dvs, tatal sa le prezinte pe ale lui.

Depinde de motivul pentru care un parinte refuza sa semneze pentru plecarea minorului din tara. Daca nu e in interesul copilului e firesc sa nu o faca. Daca se teme si are motive intemeiate sa creada ca nu va fi bine ingrijit, ca nu o sa-l mai vada e iarasi firesc sa nu-si dea acordul pentru indepartarea copilului.

Ce legatura are una cu alta? Daca mama vrea sa-si duca in vacanta copilul? Asta este o dovada clara de bataie de joc. Tuturor ne este frica de ceva, dar asta nu inseamna ca trebuie sa ne rasfrangem temerile asupra copiilor.

UnPărinte, definiţi interesul minorului.
Aşa cum o instanţă poate da hotărâri diametral opuse în cazuri identice, în baza aceloraşi legi, sau instanţe diferite , la fel, fiecare motivând sentinţa dată, şi interesul minorului este interpretabil.
De ce să meargă minorul la mare la Varna, când poate la fel de bine să meargă la Eforie?! Diferenţa de preţ şi de confort nu este un element care să influenţeze interesul minorului! La fel se poate motiva invers, că interesul minorului este să petreacă timp în condiţii mai civilizate şi la un cost acceptabil.
Se poate motiva că nu e interesul minorului să călătorească în Alpii austrieci la ski, avem şi în Romania staţiuni amenajate pentru ski. Motivările-vezi mai sus.
Teama de a nu mai vedea copilul? Stimate user, dar, aşa cum aţi susţinut, ţara noastră are legi corecte, nu există ca un copil să poată fi răpit, există acorduri internaţionale, iar autorităţile noastre sunt ferme în aplicarea lor.

Eu stiu ce nu inteleg? De ce ar fi dreptul copilului la vacanta mai important decat dreptul de a-si vedea tatal? Daca acelui copil nu i s-a respectat dreptul de a fi vizitat de tatal sau, nu ar trebui ca mama sa fie ingrijorata de absenta tatalui din viata copilului? Daca tatal si-ar fi vazut copilul, credeti ca nu si-ar fi dat acordul sa plece copilul in vacanta in strainatate?

Doamna Martonze aduce argumentul suprem al Alpilor austrieci in locul statiunilor de la noi - emotionant. Dar ca tatalui nu i se respecta nici macar dreptul la vizita nici nu pomeneste. Singura solutie echitabila ar fi: da cum sa nu pleci in Alpi cu copilul o saptamana si eu la vara plec cu copilul o saptamana in Grecia. Fair enough?