Infractiune art.193 alin.(1)Cp.

Question

Discuție deschisă în Drept penal - probleme serioase cu dreptul

Infractiune art.193 alin.(1)Cp.

Utilizator 12:09, 5 Iunie 2016

Am auzit pareri conform carora, lovirea prezuma suferinta fizica si ca nu trebuiesc dovedite urmarile imediate, respectiv leziuni oricat de mici(iritatia pielii). Probarea infractiunii s-ar face numai pe declaratii de martor, fara a se impune coroborarea cu un alt mijloc de proba, si ca in acest caz nu este necesar un CML sau marturii care sa ateste urmarile lovirii. Ori, asta ar insemna ca mijlocul de proba sa aiba singur putere probatorie absoluta.
Deci, cu doi "martori" care sa sustina ca ai primit o palma, poti pata cazierul cui vrei. Dar, daca actiunea de lovire nu si-a atins tinta, partea vatamata ferindu-se la "fractiune de secunda", imprejurare greu de perceput pentru martori care raman cu impresia unei agresiuni reale? Sau daca agresorul doar a mimat actul de lovire, in scop de intimidare, iar partea vatamata speriat s-a ferit inducand in eroare martorii? Ce se intampla cand o imprejurare de acest fel este invocata in aparare, demonstrandu-se ca nu sunt probe care sa ateste ca integritatea corporala, sau functionala(valorile sociale ocrotite de legea penala in acest caz) a suferit cea mai mica modificare?

Definitia notiunii de lovire asa cum este retinuta in literatura medico-legala dupa Belis şi Nanes:”Lovirea semnifica actiunea unei forme exterioare de energie asupra corpului capabila sa genereze modificari lezionale, morfologice sau functionale.” Deci , daca nu se pot atesta medico-legal sau testimonial astfel de urmari, inseamna ca acea "forma de energie" fie nu si-a atins tinta, fie a fost o simpla atingere. Cine este in masura sa cuantifice aceasta energie stabilind ca a fost sau nu capabila sa produce urmari? Martorii sau medicul legist?

Prin suferinta fizica se intelege suportarea unei dureri fizice, indiferent de gradul sau de intensitate. In categoria suferintelor intra:eritemul traumatic (iritatia pielii), excoratia(zgarieturi) si echimoza(vanataia), iar existenta lor se apreciaza in fiecare caz concret.(Curs penal-partea speciala, lec.dr. Sergiu Bogdan-2014.

Lovirile sau alte violente care produc iritarea pielii, excoratii sau echimoze, adica simple semne exterioare superficiale si care nu necesita ingrijiri medicale pentru vindecare, realizeaza forma tip a infractiunii.(Drept penal-partea speciala , prof. univ. dr. Vasile Dobrinoiu-2011)

Răspunde Citează

23 mesaje

1475 vizualizări

3 participanți

Cel mai recent răspuns: , Avocat 11:21, 28 Iulie 2016

Vezi răspuns

Pagina 4

~ final discuție ~

Alte discuții în legătură

Agresiune Buna, sambata seara a suferit o agresiune intr-un club. ce masuri legale poate lua? Mi-a spus ca nu stie cine la agresat. in acea seara a chemat si politia ... (vezi toată discuția)

Acuzat de savarsirea infractiunii de lovire si alte violente In data de 5 septembrie 2014 sotul meu a avut o discutie cu o vecina dupa care persoana respectiva la acuzat pe sotul meu ca a lovit-o in zona lombara dupa ... (vezi toată discuția)

Lovire si alte violente Buna sara. In primul rand , eu sunt minor si am varsta de 17 ani . Ieri in jurul orei 14:15 mergeam pe strada cu prietena mea , si am trecut pe langa un grup ... (vezi toată discuția)

wiki38 Utilizator · Answer 1 · 2016-07-27 09:27:01

Nu este vorba despre Cpp.nou, care s-a aplicat obligatoriu de la 01.02.2014 si faptelor comise anterior, fara posibilitatea de a mai invoca disp. din cel vechi in cursul cercetarii sau judecarii ci despre Cp. nou/vechi care se aplica(in integrum) in functie de disp. mai favorabile, cum sunt in speta de fata, cele ale art.18. alin.(1), care inlatura raspunderea penala.Ori, conform disp. art.5 Cp nou., se pot aplica oricand in cursul procesului pana la solutionarea definitiva a cauzei. Opinia mea.

DECIZIA CCR Nr. 265 din 6 mai 2014 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 5 din Codul penal
32. Pentru identificarea concretă a legii penale mai favorabile trebuie avute în vedere o serie de criterii care tind fie la înlăturarea răspunderii penale, ori a consecințelor condamnării, fie la aplicarea unei pedepse mai mici. Aceste elemente de analiză vizează în primul rând condițiile de incriminare, apoi cele de tragere la răspundere penală și, în sfârșit, criteriul pedepsei. În acest sens, Curtea Constituțională a statuat că "Determinarea caracterului «mai favorabil» are în vedere o serie de elemente, cum ar fi: cuantumul sau conținutul pedepselor, condițiile de incriminare, cauzele care exclud sau înlătură responsabilitatea, influența circumstanțelor atenuante sau agravante, normele privitoare la participare, tentativă, recidivă etc. Așa fiind, criteriile de determinare a legii penale mai favorabile au în vedere atât condițiile de incriminare și de tragere la răspundere penală, cât și condițiile referitoare la pedeapsă.

Cabinet de Avocat ”Patrascu Razvan” Avocat · Answer 2 · 2016-07-28 11:21:00

Achitarea pentru lipsa pericolului social al unei infractiuni nu se regaseste printre motivele de achitare prevazute în cadrul art. 16 C.P.P.
Totusi conform art. 19 din LPACPP legiuitorul a prevazut ca, atunci când, în cursul procesului, se constată că în privinţa unei fapte comise anterior intrării în vigoare a Codului penal sunt aplicabile dispoziţiile art. 18^1 din Codul penal din 1968, ca lege penală mai favorabilă, procurorul dispune clasarea, iar instanţa dispune achitarea, în condiţiile Codului de procedură penală.
In concluzie, achitarea sau clasarea ar putea fi dispuse în conditiile Legii nr. 255/2013, deci direct pe dispozitiile art. 19. raportat la art. 18 ind.1 C.p. 1968 si se aplica o amenda administrativa prevazuta de art. 91 C.p. 1968.