Copil supus alienarii parentale: ce solutie considerati mai buna pentru copil?

Vorbesc din perspectiva unui parinte a carui copil este alienat de catre parintele rezident, in speta mama. In mod cert mama indiferent de consecinte, nu se va opri din abuzul alienator.
Este oare bine sa renunte la programul de vizita tocmai pentru ca acea alienare sa nu-i faca si mai rau, sa nu-l transforme intr-un soldat ? In sensul ca atata timp cat parintele vine la el, el va fi invatat sa-l respinga, sa-l dispretuiasca si vizitele tatalui vor deveni evenimente stresante de care isi va aminti. Nu mai bine renunta la a mai veni pentru linistea copilului? Daca da, probabil mama ii va spune ca l-a abandonat si nu a vrut sa faca parte din viata lui. Ce este mai bine de facut in vederea dezvoltarii psiho-emotionale viitoare a copilului?