Am cumpărat o mașină din UK și nu pot s-o înmatriculez, deși am trecut RAR-ul fără probleme, pentru că acolo figurează ca vehicul pentru distrugere. Ce pot face?

Înainte de a se exprima, oamenii cu anumitâ staturâ intelectualâ se documenteazâ!
În clar, dvs nu cunoasteti procedurile de vânzare-cumpârare în Franta, Germania, Italia, RUMB etc... !
Pentru a vâ face sâ evoluati pe acest subiect, douâ link-uri:
[ link extern ] /
[ link extern ] /
Cititi si învâtati despre ce vreti sâ dezbateti.
În RUMB un vehicul se radiazâ (ca si în RO) si în procesul de radiere se specificâ în ce scop este fâcutâ vânzarea.
În Franta pe "carte grise" vânzâtorul taie un colt (dreapta sus) si bareazâ "la carte grise" cu datâ, semnâturâ, numele si datele cumpârâtorului si mentiune olografâ "Vendu le XX/XX/XXXX" sau "Cédé le XX/XX/XXXX" sau "Cédé pour destruction le XX/XX/XXXX", aceste specificatii sunt trecute si în formularul de v-c (cazul unei vechi carte grise).
În Germania, la Zulassungsstelle Amt, la radiere se specificâ scopul radierii si un functionar de stat autorizat va verifica IN PERSONA conformitatea între seria de sasiu de pe masinâ si Zulassungsbescheinigung Teil I & II.
DECI, ÎN TOATÂ EUROPA (exceptie flagrantâ România), LA VÂNZAREA UNUI VEHICUL, INDIFERENT DE SCOPUL UTILIZÂRII POST-VÄNZARE, VÂNZÂTORUL ESTE OBLIGAT SÂ FURNIZEZE CUMPÂRÂTORULUI TOATE ACTELE MASINII.
Aceasta fiind bineînteles înscrisâ pe numele vânzâtorului, detaliu care în mod evident v-a scâpat în lectura spetei (utilizatorul a cumpârat de la un român o masinâ neînregistratâ pe numele lui ci pe numele unui englez).
Un subiect de reflexie.
Bineînteles câ mâ opresc aici pentru a evita editarea unui compendiu (si mai ales, last but not least, a sti costâ).

Domnule, iar faceți presupuneri care vă conduc la raționamente greșite. Vă asigur că nu trebuie să vă preocupe „statura” mea intelectuală, oricum nu despre asta se discută aici. Dar dacă tot insistați, cunosc aceste proceduri, eu însumi am trecut prin ele, foarte probabil mult înainte să vă fi confruntat dvs. cu ele pentru prima dată. Ceea ce nu știți și este evident din ce scrieți, este că în România, țară cu proceduri foarte dificile la import și cu ocazia primei înmatriculări a unui vehicul, primul act de prezentat (inclusiv la RAR) este cartea mașinii din țara de origine, apoi alte documente gen asigurare, plăcuțe de circulație, Brief-ul mic dacă mașina a venit pe roți, CMR-ul dacă a fost adusă pe platformă, șamd șamd, indiferent de numărul revânzătorilor. Reiau întrebarea către un jurist care-mi poate răspunde, se observă cu ochiul liber că dvs nu aveți astfel de cunoștințe, probabil nu ați mai înmatriculat demult o mașină în România, sau chiar niciodată. Cu respect vă rog, nu vreau să polemizez cu dvs, repet și subliniez, pe mine mă interesează un lucru pe care dvs este evident că nu-l stăpâniți. Și anume ce act normativ reglementează situațiile în care se poate refuza înmatricularea mașinii, odată ce RAR a atestat că aceasta este conformă.

ce nu va este clar ? RAR nuinmatriculeaza masini , ci autoritatea ca re nu v-a dat ok , ei se ocupa ., ori ei au spus NU si au exprimat dc, nu se poate inmatricula inregistra , etc , asa orice masina poate trece de RAR dar sa poata fii inmatriclata conform normelor , simplu

Demos sunteti in eroare. Masinile care se sunt date spre distrugere in UK, raman fara carte si numere. Cartea si numerele se distrug prima data urmand ca masina sa ajunga la scrap. In germania se pune stampila pe brief si se taie un colt al actului. Cel putin astea sunt informatiile gasite prin legile englezesti si germane

Later edit; La masinile din germania date spre distrugere, daca incerci sa le faci carte rar in romania NU MERGE. Rarul iti refuza eliberarea cartii.

Legea 230/2003, art 3, lit b: b) omologarea individuală reprezintă procedura prin care R.A.R. atestă că un vehicul rutier fabricat, importat sau introdus în țară, prezentat pentru omologare, respectă reglementările și normele tehnice privind admiterea acestuia în circulație pe drumurile publice din România.
Art. 13(2) Certificarea autenticității unui vehicul rutier reprezintă atestarea de către R.A.R. sau de către reprezentanții autorizați ai acesteia a faptului că vehiculul respectiv și principalele sale elemente de identificare sunt originale și/sau nu au fost supuse unor modificări neautorizate, precum și a faptului că documentele de proveniență a vehiculului, eliberate de autoritățile competente străine, sunt autentice. La certificarea autenticității se atestă și faptul că vehiculul nu este reclamat ca fiind furat din țară sau din străinătate, la data solicitării, potrivit bazelor de date la care R.A.R. are acces.
(5) Pentru vehiculele rutiere aflate la prima înmatriculare în România certificarea autenticității sau identificarea este inclusă în procedura de omologare individuală, după caz.

Art 13 indice 1: R.A.R. are acces la baza de date necesare, referitoare la evidența vehiculelor rutiere înmatriculate în țară sau în străinătate, pe bază de protocoale încheiate cu deținătorii acestor baze de date."

Poate fi de interes în speța de față și art. 4, alin. 1, lit. c: Omologarea individuală se efectuează la cererea deținătorului, persoană fizică sau juridică română, persoană fizică străină care are sau își stabilește reședința în România, pentru:....... c) vehiculele rutiere construite din piese, echipamente și/sau subansambluri detașate;

L289/2009, art 11 Art. 11. -

(1) Eliberarea cărții de identitate se face cu respectarea următoarelor condiții:

a) în cazul omologării individuale, precum și în cazul vehiculelor rutiere deja înmatriculate sau înregistrate în România, dacă vehiculul poate fi identificat și corespunde normelor tehnice de siguranță a circulației rutiere, de protecție a mediului, precum și folosinței căreia îi este destinat;

Vorbim aici pe text de lege, nu pe vorbe și povești. Autoritatea oricare ar fi aceea, trebuie să își întemeieze refuzul pe un text de lege, pe o reglementare clară, nu pe păreri și prin diverse „exprimări”.