ACCES PREMIUM
Durata negocierilor colective nu ar trebui să depășească 45 de zile, dar poate fi prelungită prin acordul părților. Se poate întâmpla însă ca ele să nu se finalizeze cu semnarea unui acord între părți, nici cu un compromis privind reluarea negocierilor peste 10 - 12 luni. Uneori, negocierile pot duce la un conflict colectiv de muncă. Conflictele colective pot apărea și când angajatorul refuză negocierea, pot apărea când acesta nu acceptă revendicările, nu furnizează informațiile obligatorii prevăzute de lege sau când părțile nu ajung la o înțelegere în termenul stabilit. Iată ce trebuie știut dacă se ajunge acolo:
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Contractul colectiv de muncă poate fi respins la înregistrare din mai multe motive, prevăzute expres de Legea dialogului social. Probleme frecvente apar la semnături și mandatele reprezentanților. Este esențial ca administratorii să aibă puteri adecvate de semnare sau să fie împuterniciți specific. De asemenea, înregistrarea este respinsă dacă nu s-a făcut dovada invitării tuturor părților îndreptățite să participe la negocieri.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Negocierea unui contract colectiv de muncă (CCM) trebuie să depășească paradigma unei simple reluări a prevederilor din Codul muncii, incluzând clauze ce vizează ierarhii și coeficienți de salarizare, periodicitatea și dimensiunea indexărilor salariale, condițiile de utilizare a semnăturii electronice, aspecte de procedură disciplinară, criteriile de evaluare, cât timp petrec angajații în pauză de masă și dacă ea face parte sau nu din timpul de lucru, cum se formarea profesională, dimensiunea și tipul sporurilor, bonusurilor și a altor beneficii extrasalariale, toate acordate pe criterii obiective, clar definite.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Inițierea negocierilor colective este obligatorie pentru angajatorii cu cel puțin 10 salariați, conform Legii nr. 367/2022 privind dialogul social, însă nu și încheierea unui contract colectiv de muncă (CCM). Angajatorii trebuie să demonstreze intenția de a negocia, chiar dacă salariații nu își desemnează reprezentanți sau refuză să participe. Cel mai important pentru angajatori este să poată face proba intenției de negociere, dar și a faptului, dacă e cazul, că nu a avut partener de dialog.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Reprezentanții angajaților acționează în limitele mandatului oferit de angajații care i-au ales. Spre deosebire de sindicate, reprezentanții nu pot fi alături de angajați în anumite contexte și nu pot iniția acțiuni în instanță pentru angajați.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Date pe înțelesul tuturor
România trebuie să crească gradul de negociere colectivă în următorii ani. Problema nu este doar la gradul de negociere colectivă, ci la calitatea acestora. Se va negocia mai mult decât salarii? Citește articolul
ACCES PREMIUM
Date pe înțelesul tuturor
Directiva europeană privind salariile minime adecvate atrage atenția asupra dialogului social ca motor de promovare a bunăstării sociale. Crizele politice și lipsa legitimității partidelor ce participă în alegeri a contribuit la imaginea statului doar ca a unui furnizor de servicii pe care-l plătim lunar prin taxe și impozite. Participăm activ doar la alegeri, însă în rest, din cauza unei lipse de încredere în aparatul public, nu scriem petiții, nu facem reclamații și nici nu-i tragem la răspundere pe cei nominalizați în poziții cheie. Această imagine populară a statului avantajează partidele care țin de putere cu dinții căci cetățenii nu-i trag la răspundere îndeajuns de mult. Câteva critici pe Facebook, două manifestări, dar fără o implicare reală a multora în modul de funcționare a statului prin mecanisme care ne sunt puse la dispoziție. Citește articolul
ACCES PREMIUM
Inspectoratele teritoriale de muncă (ITM) și Inspecția Muncii desfășoară luna aceasta o campanie națională de promovare a negocierii colective în IMM-urile din România, ce are ca scop educarea angajatorilor și angajaților cu privire la beneficiile dialogului social. Pentru că întreprinderile cu până la 50 de angajați însumează peste jumătate din angajații din mediul privat din România, campania își propune să popularizeze principalele aspecte privind negocierea colectivă și utilitatea încheierii unui contract colectiv de muncă. Obligația de a iniția negocieri colective există acum și pentru unitățile cu 10-20 de angajați, iar angajatorii pot fi sancționați pentru refuzul de a se așeza la negocieri.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
În contextul dialogului social, organizațiile sindicale și patronale joacă un rol vital în reprezentarea drepturilor și intereselor angajaților și angajatorilor. Legislația nouă în domeniu impune anumite reguli și proceduri pentru înființarea, organizarea și funcționarea acestor entități. Apariția Legii 367/2022 a stabilit cadrul primar pentru înscrierea acestor organizații în registre speciale, iar Ministerul Muncii a pus în dezbatere anul trecut un proiect de ordin cu normele procedurale aferente. Ordinul a apărut săptămâna asta în Monitor.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Intrarea în grevă generală a bugetarilor finanțiști din Federația Sindicatelor din Administrația Fiscală „Solidaritatea” (FSAFS) este estimată pentru 25 septembrie 2023, așa cum reiese din declarațiile recente ale președintelui organizației. Inițial, se dorea o intrare coordonată în grevă generală a tuturor organizațiilor finanțiștilor, însă până la urmă doar FSAFS anunță că este decisă să ducă demersul până la capăt. În paralel, protestele spontane deja afectează o parte a contribuabililor.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Dan Năstase 
Simona Voiculescu 
Radu Stochița 
avocatnet.ro 
Alexandru Boiciuc