ACCES PREMIUM
Numărul contractelor colective de muncă (CCM) înregistrate la nivel național a crescut considerabil în ultimii ani, în special după modificarea legislației privind dialogul social. Potrivit unui raport publicat recent de Inspecția Muncii, în 2024 au fost înregistrate de peste 17 ori mai multe CCM-uri față de 2022 și cu aproape o treime mai multe decât în 2023. Comparativ cu anul 2019, diferențele sunt semnificative, însă interpretarea evoluției rămâne parțială în lipsa unor informații privind numărul de contracte active în toți anii și gradul de acoperire în rândul salariaților. Totodată, evoluția ține cont și de perioada pandemiei, când efectele unor contracte colective au prelungite prin lege, fiind dificilă negocierea în condițiile impuse, de izolare socială.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Responsabilitatea de a fi vocea angajaților în dialogul cu angajatorul nu este una mică și nu ar trebui subestimată. E nevoie de anumite calități și de o cunoaștere minimală a legislației pentru a înțelege care sunt drepturile și obligațiile celor pe care-i reprezintă. În limitele mandatului oferit, reprezentantul trebuie inclusiv să poată să-și aloce timpul necesar pentru a se achita de responsabilitățile trasate de cei care l-au ales.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Realități de pe piața muncii
Dincolo de faptul că reprezentanții angajaților și-ar fi depășit mandatul oferit pentru discuțiile în vederea încheierii unui contract colectiv de muncă, lucrătorii se trezesc în fața unei schimbări semnificative a timpului de muncă, decise în urma negocierilor colective: de la opt ore de muncă pe zi sunt trecuți la 12 ore de muncă. Din start, o atare modificare nu poate să se aplice fără a discuta și de modificarea contractelor individuale de muncă, însă.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Realități de pe piața muncii
„Ce includ măririle salariale”, întreba cineva recent în forumul avocatnet.ro, în finele unei istorisiri care ilustrează perfect dezechilibrele de pe piața muncii. Un angajator le propune lucrătorilor să accepte niște măriri salariale care se vor resimți rapid în buzunarul acestora, dar să semneze că renunță la negocierile făcute de sindicat privind măririle salariale pe anul următor. Deloc surprinzător, unii lucrători chiar sunt de acord cu acest „troc” și constată apoi că sunt pasibili să piardă și prime, și alte adaosuri, nu doar perspectiva unor câștiguri începând de anul viitor.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Date pe înțelesul tuturor
Salariul minim brut din România va crește la 4.050 lei în 2025, iar un proiect de lege aflat în prezent pe masa președintelui pentru promulgare va realiza îndelung așteptata transpunere a directivei europene privind salariile minime adecvate. Deși s-a implementat o formulă de calcul care ia în considerare rata inflației și productivitatea muncii, noua valoare a salariului minim va reprezenta doar 47% din salariul mediu, adică sub pragul minim necesar pentru un trai decent, care este estimat la 10.450 lei pentru o familie cu doi adulți și trei copii. Această creștere vizează aproximativ 1,8 milioane de angajați, doar că ajustarea nu răspunde nevoilor reale ale populației și ar fi necesară o reevaluare a criteriilor pentru a asigura un standard de viață adecvat acestor milioane de angajați. Acum, tot ce mai rămâne de așteptat e modul în care vom reuși extinderea negocierilor colective la nivel național, unde pragul dorit e de cel puțin 80% acoperire.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Date pe înțelesul tuturor
România trebuie să crească gradul de negociere colectivă în următorii ani. Problema nu este doar la gradul de negociere colectivă, ci la calitatea acestora. Se va negocia mai mult decât salarii? Citește articolul
ACCES PREMIUM
În contextul în care reglementarea ce stabilește actualmente cele 58 de sectoare de activitate pentru negocierea colectivă și procedura de încadrare într-un sector sau altul mai producea efecte doar până la 24 noiembrie, Ministerul Muncii a venit cu un nou ordin pentru a o înlocui.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Deși multe negocieri demarate de angajatori nu reușesc să se concretizeze nici măcar într-o primă ședință de negociere, cu atât mai puțin într-un acord pentru încheierea unui contract, obligația de a iniția negocierile colective există și ele pot fi inițiate de oricare dintre părți. Desigur, dacă nu sunt inițiate niciodată de angajator, acesta poate fi amendat. Legea dialogului social a primit săptămâna trecută multe modificări, unele dintre ele vizând inclusiv aspecte ce țin de negocierea la nivel de unitate.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Hotărârea prin care este extins numărul sectoarelor de activitate în care se pot derula negocieri colective a apărut azi în Monitorul Oficial. Conform legii dialogului social, negocierea colectivă e obligatorie la nivel de sector.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Dovada faptului că angajatorul și-a îndeplinit obligațiile impuse de Legea dialogului social privind negocierea colectivă, respectiv că a demarat discuțiile, dar fie nu a avut partener de dialog, fie discuțiile nu au dus la încheierea propriu-zisă a unui contract colectiv de muncă, nu se face prin notificarea acestui lucru inspectoratului teritorial de muncă, ci prin câteva documente pe care angajatorul le pune „la dosar”.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Cristina Iacob 
Simona Voiculescu 
Dan Năstase 
Radu Stochița 
avocatnet.ro 
