Datele sensibile reprezintă un concept care, după intrarea în vigoare a Regulamentului general privind protecția datelor (GDPR), a primit multă atenție. În cadrul GDPR, ele se referă la date care țin de anumite aspecte foarte importante ale persoanei (sănătatea, sexualitatea, orientările politice etc.). În viitor, însă, va mai exista un tip de date cu caracter sensibil, pe care firmele care oferă servicii de plată vor trebui să le respecte - e vorba, mai exact, de date sensibile privind tranzacțiile financiare, și anume acele informații care ar putea fi utilizate în scopul fraudării. Pentru că regulile privind aceste noi date sensibile sunt cuprinse într-un act normativ altul decât GDPR, și obligațiile ce îi vizează pe operatorii care lucrează cu ele vor fi diferite decât cele prevăzute în Regulament. Citește articolul
Legislația privind prevenirea spălării de bani și a faptelor de finanțare a terorismului prevede că anumite entități au obligații de a-și cunoaște clienții care le utilizează serviciile. Cunoscându-și clienții, aceste entități pot observa dacă unele tranzacții prezintă risc de încercare de a masca fonduri obținute din fapte ilegale. Totuși, ar fi excesiv ca orice tranzacție făcută prin intermediul unor persoane care oferă servicii financiare să implice obligația de cunoaștere a clientului. De aceea, există și excepții de la această regulă: anumite tranzacții cu monede electronice, de pildă. Citește articolul
O nouă directivă europeană va obliga companiile românești să adopte măsuri suplimentare de securitate în ceea ce privește tranzacțiile care depășesc 30 de euro. Deși astfel de măsuri vor aduce protecții sporite în vederea evitării fraudelor, întreprinderile mici și mijlocii (IMM) s-ar putea să fie puternic afectate de costurile ridicate legate de implementarea schimbărilor. În concret, e vorba de măsuri de autorizare care conțin elemente multiple, atunci când clienții vor dori să folosească servicii de plată pentru tranzacții de peste 30 de euro. Citește articolul
În viitor, entitățile care oferă servicii de plată vor fi nevoite să implementeze măsuri suplimentare de autentificare a clienților care le utilizează serviciile. În concret, măsurile respective se vor baza pe cel puțin două dintre următoarele: parole sau PIN-uri; utilizarea de dispozitive; utilizarea de elemente caracteristice unei persoane (precum recunoaștere facială sau amprente, de exemplu). Obligațiile de garantare a unor astfel de măsuri sunt incluse într-un proiect de lege adoptat recent de Senat. Citește articolul
Taxa pe activele financiare, supranumită și taxa pe lăcomie, a fost modificată vineri printr-o ordonanță de urgență apărută în Monitorul Oficial. În esență, Guvernul a nuanțat prevederile, stabilind faptul că taxa se aplică activelor financiare nete, nu tuturor activelor. În plus, taxa pe lăcomie nu mai este stabilită în funcție de ROBOR, aspect criticat în mod deosebit de mediul de afaceri în ultimele luni. Citește articolul
Avertismentele date de specialiști și de mediul de afaceri în privința efectelor negative ale taxei pe lăcomie au fost confirmate recent de un studiu de impact făcut de Banca Națională a României (BNR). În esență, studiul arată că o mare parte dintre băncile de la noi vor avea probleme mari cu banii, dar și că vom vedea o scădere a creditării și a creșterii economice. Taxa pe activele financiare ale băncilor, cunoscută ca taxa pe lăcomie, se aplică de la 1 ianuarie 2019. Citește articolul
Taxa pe activele financiare ale băncilor, adică vestita taxă pe lăcomie, se declară trimestrial prin intermediul formularului fiscal 100, conform unui act normativ apărut joi în Monitorul Oficial. Taxa pe active este datorată de bănci trimestrial, începând cu anul 2019. Totodată, același document fiscal trebuie folosit pentru taxa lunară nouă datorată de firmele care organizează jocuri de noroc online. Citește articolul
Taxa pe lăcomie introdusă de Guvern de la 1 ianuarie 2019 va crea mari probleme pentru bănci, atrag atenția cei de la Deloitte și cei de la EY România. În afară de creșterea cursului valutar, alte efecte ale taxei pe lăcomie vor fi închiderea micilor bănci și retragerile de capital din țară în cazul băncilor mari. În orice caz, taxa are mai multe probleme, printre care legarea ei de nivelul ROBOR sau chiar ce înseamnă, în sensul taxării, activul financiar. Citește articolul
Taxa pe activele financiare ale băncilor, adică taxa pe lăcomie, așa cum este ea cunoscută, trebuie plătită la finele fiecărui trimestru, conform legislației în vigoare. Asta înseamnă că băncile trebuie s-o plătească de patru ori pe an. Specialiștii PwC România au atras atenția că în acest fel sumele datorate vor fi foarte mari. Citește articolul
Apariția taxei pe activele financiare ale băncilor, cunoscută mai bine ca taxa pe lăcomie, va duce la o creștere a dobânzilor la creditele contractate de companii, a explicat redacției noastre un partener al Deloitte România. Totodată, taxa pe lăcomie, care se aplică deja din această lună, va aduce și o reducere a posibilităților de creditare de pe piață. Citește articolul