Firmele care prelucrează date sunt, probabil, deja obișnuite cu multitudinea de reguli ce trebuie respectate, în domeniul protecției datelor, și sunt deja obișnuite să aibă implementate procese pentru a își asigura conformarea cu acele reguli. O regulă ce ar putea fi mai puțin cunoscută, însă la fel de importantă ca celelalte, se referă la faptul că datele pe care o firmă le deține despre vreo persoană anume trebuie să fie exacte, adică să reflecte realitatea. Altcumva, cei vizați de acele date pot suferi consecințe negative, nejustificate, pentru care firmele ar putea fi amendate. Citește articolul
O reacție obișnuită a multor oameni la obligațiile care apar în domeniul protecției datelor e că ele sunt excesive, că se merge prea departe, că presiunea simțită de mulți, pentru a respecta Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR), e foarte puternică. Cu alte cuvinte, e prea mult și se exagerează. Într-adevăr, nimeni nu neagă faptul că legislația și conformarea în acest domeniu au devenit foarte complexe. Dar procesele legislative care reglementează un domeniu așa complex cum e cel al protecției datelor au procese sociale complexe în spate. Ceea ce înseamnă că binele făcut undeva s-ar putea să incomodeze altundeva. Dar acceptăm o astfel de contrabalansare, pentru că, altcumva, nu am fi departe de o societate orwelliană. Citește articolul
Atunci când merg la consultații sau când primesc orice tip de tratament medical, persoanelor fizice le sunt prelucrate o serie de date personale sensibile (ce țin de sănătatea lor), iar acestea beneficiază de anumite garanții, având în vedere statutul lor special. O chestiune concretă e prelucrarea acelor date cu consimțământul pacientului. Însă acesta trebuie să știe că nu orice consimțământ e valid și, mai ales, că cei care îi acordă consultația sau tratamentul nu îi pot impune anumite chestiuni, cum ar fi o condiționare a furnizării serviciului medical de existența unui consimțământ. Acest lucru a fost abordat, recent, de Autoritatea română de protecție a datelor (ANSPDCP)
Autoritatea română de protecție a datelor (ANSPDCP) a publicat, recent, raportul de activitate pe anul 2019, unde abordează, printre altele, o serie de probleme concrete legate de prelucrarea datelor, de care multe firme se pot lovi. De la supravegherea video a salariatului, când camerele au fost instalate pentru alte scopuri (declarate), la cum pot fi obținute datele turiștilor cazați în hoteluri, aceste chestiuni se referă la aspecte practice des întâlnite în activitatea Autorității. Citește articolul
Angajatorii care folosesc camere de supraveghere, pentru a asigura securitatea și siguranța unor zone, nu pot să le folosească și pentru supravegherea salariaților, consideră Autoritatea națională de protecție a datelor (ANSPDCP), în recentul său raport de activitate pentru anul 2019. Motivul principal pentru care acest lucru este interzis de legislația privind protecția datelor (în principal, Regulamentul general privind protecția datelor - GDPR - și Legea nr. 190/2018, care stabilește condițiile în care salariații pot fi supravegheați) este că supravegherea video nu se poate face pentru un scop nedeclarat. Citește articolul
În procesul de recrutare a unui viitor salariat, angajatorul ar putea, teoretic, să prelucreze un număr ridicat de date personale, pentru a afla mai multe despre candidații pentru postul scos la concurs. Pe de altă parte, însă, Regulamentul general privind protecția datelor limitează serios posibilitățile de prelucrare a datelor, angajatorii trebuind să respecte anumite principii și reguli când încearcă să obțină informații despre candidați. Acest lucru este explicat și de Autoritatea română de protecție a datelor (ANSPDCP) în raportul pe anul 2019, publicat recent. Citește articolul
Publicat recent, raportul Autorității române de protecție a datelor (ANSPDCP) pe anul 2019 clarifică o serie de aspecte concrete legate de prelucrarea datelor în anumite contexte, inclusiv cum pot fi prelucrate datele biometrice ale persoanelor (amprentele, imagini cu fețele celor vizați și altele asemenea (în esență, date ce țin de aspectele biologice ale persoanei). Cei vizați trebuie să știe că prelucrarea de asemenea date este permisă de legislația specifică, însă garanțiile care există, pentru a se evita abuzurile, sunt sporite. Citește articolul
Duminica aceasta se vor desfășura alegerile locale. Noutatea de anul acesta este dată de contextul epidemiologic generat de infecțiile de coronavirus, astfel că vor trebui respectate o serie reguli cu care până acum nu eram obișnuiți. În articolul ce urmează prezentăm cele mai importante lucruri pe care trebuie să le știi dacă hotărăști să mergi la vot, inclusiv cu privire la măsurile de igienă speciale, luate în situația concretă. Citește articolul
Capacitatea rețelelor sociale de a colecta datele utilizatorilor lor (fie direct, în urma divulgării acestora de către utilizatori - de exemplu, o persoană care oferă date despre ea însăși pe Facebook sau pe LinkedIn -, fie indirect, prin observarea comportamentului - de exemplu, pagini vizitate) este foarte vastă. Astfel, ar putea pune probleme din perspectiva respectării legislației privind protecția datelor (în special a Regulamentul general privind protecția datelor - GDPR). Problema devine cu atât mai serioasă cu cât exploatarea datelor respective poate fi folosită pentru trimiterea de mesaje personalizate, aspect analizat de Comitetul European pentru Protecția Datelor (CEPD) într-un ghid recent. Citește articolul
Atunci când o companie vrea să trimită comunicări comerciale unui destinatar, trebuie să se asigure că acest lucru este permis, conform Regulamentului general privind protecția datelor (comunicarea respectivă reprezentând o prelucrare de date). Dacă acea firmă nu reușește să găsească un temei aplicabil pentru acest lucru, trimiterea solicitărilor, în scop de marketing, este interzisă. O situație concretă e când clientul sau potențialul client optează expres pentru a nu-i fi trimise asemenea comunicări comerciale. Citește articolul