Constituția ar putea fi revizuită, în sensul introducerii interdicției de a candida pentru ocuparea unor funcții în cadrul administrației locale, Parlamentului și în funcția de șef al statului, potrivit unei inițiative legislative cetățenești ce tocmai a trecut de Camera Deputaților (ca primă cameră sesizată). E vorba, mai exact, de situațiile în care cineva e condamnat la închisoare pentru o faptă intenționată, ceea ce va activa, pentru o perioadă, interdicția menționată mai sus. Citește articolul
Atunci când o instanță de judecată îl condamnă pe un inculpat atât la plata unei amenzi penale (pentru o faptă), cât și la pedeapsa cu închisoarea (pentru altă faptă), dar a cărei executare va fi suspendată sub supraveghere, cea din urmă nu va avea niciun impact asupra obligației de a plăti amenda, a hotărât Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), printr-un recurs în interesul legii (RIL), ce a apărut luni în Monitorul Oficial și este obligatoriu de la acea dată. Citește articolul
Și bărbații trebuie să poată beneficia de amânarea executării pedepsei cu închisoarea la care au fost condamnați, dacă au copii de până în un an, a decis recent Curtea Constituțională (CCR). Miercuri a și apărut decizia în Monitorul Oficial, de la această dată aplicându-se. Această decizie este dată în contextul în care Codul de procedură penală permitea doar femeilor să beneficieze de mecanismul menționat anterior. Citește articolul
Proiectul de lege ce prevedea că persoanele condamnate penal vor putea să facă parte din Guvern după reabilitare a fost respins azi definitiv de Parlament. În prezent, legislația în vigoare nu conține referirea la reabilitare, dar ea este posibilă în baza unei decizii a Curții Constituționale a României (CCR). Citește articolul
Cei care au suferit o condamnare pentru fapte de corupție ar putea să fie fondatori ai unei societăți, dacă proiectul de act normativ ce stipulează acest lucru va fi adoptat. Proiectul se află în prezent în dezbaterea Senatului. Citește articolul
Nu doar marile fapte de evaziune fiscală atrag interesul organelor penale, ci și faptele micilor evazioniști. În teorie, evaziunea fiscală îți atrage un dosar penal și pentru 10 sau 100 de lei și pentru 100.000 de lei. Însă tot din teorie scoatem faptul că nu merită întotdeauna efortul de a urmări penal pe cineva pentru un prejudiciu atât de mic. Practica ne oferă exemple contrarii însă, iar, potrivit unui specialist, dosarele penale pentru cei care nu declară veniturile din chirii vor continua să apară. Pentru că în ultima perioadă s-au încheiat, cu siguranță, destule contracte de închiriere cu studenții din provincie, e cazul să reamintim care sunt riscurile serioase ale nedeclarării veniturilor din chirii. Citește articolul
Ne surprinde adesea să aflăm despre cutare sau cutare infractor că „a scăpat” cu o pedeapsă ușoară, cu suspendare sau că e eliberat după un timp relativ scurt din închisoare, deși prejudiciul pe care l-a cauzat prin fapta sa este nu doar foarte mare, dar nici nu a fost recuperat. Prejudiciatul e ori una sau mai multe persoane fizice, ori statul, însă asta nu contează în unele cazuri. De ce ne-am obișnuit să vedem cum X sau Y e eliberat, deși mai are de acoperit un prejudiciu măricel? Iată ce ne-a explicat un specialist în drept penal: Citește articolul
Printre condițiile ce trebuie îndeplinite de cei care aspiră să se înscrie în profesia de avocat se numără și cea referitoare la lipsa unor condamnări penale pentru fapte intenționate. Numai că, așa cum e redactat textul de lege respectiv, nu se știe exact pentru care fapte penale se poate refuza intrarea în profesie, ci doar că ele aduc un prejudiciu prestigiului profesional.Curtea Constituțională a României (CCR) a catalogat cerința ca neconstituțională și a indicat faptul că legiuitorul trebuie să stabilească foarte clar care sunt situațiile care-l împiedică pe cel interesat să fie avocat și care nu. Porțiunea de text declarată neconstituțională dispare duminică din lege, însă iată ce a precizări vin de la Institutul Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților în legătură cu efectele deciziei CCR: Citește articolul
Prevederea legală care conține interdicția pentru condamnații penali de a fi membri în Guvern nu a fost găsită neconstituțională de Curtea Constituțională a României (CCR), însă textul de lege a fost criticat de majoritatea judecătorilor de la Curte. Potrivit deciziei publicate azi în Monitorul Oficial, interdicția din lege nu ar trebui să-i împiedice pe condamnați să ajungă membri în Guvern pentru totdeauna, ci doar atâta vreme cât nu a intervenit reabilitarea, amnistia sau nu s-a dat o lege de dezincriminare. Printre judecătorii CCR s-au numărat și opinii contrare, însă considerentele nu se mai regăsesc în varianta publicată, fiind cenzurate de președintele Curții. Citește articolul
Contractul de muncă al salariatului nu poate fi considerat că a încetat de drept la momentul în care angajatul a fost condamnat definitv la o pedeapsă cu închisoarea, dacă el nu trebuie să-și execute pedeapsa în penitenciar. Este interpretarea pe care a dat-o în martie Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) unei chestiuni de dreptul muncii și care tocmai a devenit obligatorie. Practic, dacă instanța penală a hotărât suspendarea executării pedepsei angajatului respectiv, atunci raporturile de muncă ale acestuia din urmă pot continua. Citește articolul