ACCES PREMIUM
Perioada de probă, un concept arhicunoscut pe piața muncii, menit, teoretic, să ofere atât angajatorului, cât și noului angajat, răgazul necesar pentru a evalua dacă „potrivirea” mult-trâmbițată la interviu se confirmă și în realitatea de zi cu zi a postului. O perioadă de „tatonare”, de acomodare, dar, să fim realiști, și o perioadă marcată de o precaritate intrinsecă a relației de muncă și tocmai această vulnerabilitate a salariatului aflat „în probă” intră sub lupa directivelor europene, care, deși recunosc utilitatea acestui mecanism, trag un semnal de alarmă important: integrarea pe piața muncii nu trebuie să însemne o prelungire a nesiguranței. Citește articolul
ACCES PREMIUM
Demisia reprezintă un drept fundamental al angajatului, însă implică respectarea termenului de preaviz negociat în contract. Angajatorul are posibilitatea să renunțe total sau parțial la preaviz, prevederilor din Codul muncii sau poate decide să nu-l mai primească la muncă pe angajat, dar să-l plătească pe toată perioada preavizului. Practic, după înregistrarea demisiei, contractul poate înceta imediat, la câteva zile sau la jumătatea preavizului dacă angajatorul decide astfel. Este important ca salariații să ia decizii bine documentate înainte de a demisiona, întrucât revenirea asupra acestei hotărâri este imposibilă fără acordul angajatorului.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Contractul individual de muncă (CIM) poate înceta de drept (adică automat), ca urmare a acordului părților, la data convenită de acestea, sau ca urmare a voinței unilaterale a uneia dintre părți. Situațiile în care contractul individual de muncă al unui salariat încetează automat sunt zece la număr și sunt reglementate de legislația muncii.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Jurisprudență utilă
Când angajatul susține în instanță că fostul angajator a făcut abuz de drept prin încetarea contractului său pe perioada de probă, deși se înțelegea bine cu toți colegii, clienții și părea că își îndeplinește sarcinile conform fișei postului, acesta trebuie să probeze cele susținute, a decis în mod definitiv, recent, o instanță, într-o speță care ilustrează destul de bine ideea de marjă de apreciere a angajatorului în privința continuării relației de muncă cu un angajat pe care nu-l consideră potrivit postului.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
La prima vedere putem crede că relația de muncă se încheie în momentul în care încetează și contractul individual de muncă, însă oricare ar fi motivul încetării contractului, există drepturi și obligații care produc efecte pentru încă o perioadă de timp după acest moment. Sumele datorate și neachitate, dar și cele încasate, deși nu erau datorate, pot fi solicitate într-un termen de cel mult trei ani de la data nașterii dreptului sau de la data plății nedatorate. Citește articolul
ACCES PREMIUM
Încetarea contractului de muncă, indiferent de modalitatea prin care se realizează, implică înmânarea unor documente către fostul salariat care atestă vechimea și activitatea acestuia. În cazul în care angajatorul nu respectă obligațiile impuse de lege aici, fostul salariat poate sesiza Inspecția Muncii și poate solicita copii ale documentelor într-un termen de 15 zile lucrătoare de la data solicitării. Nerespectarea acestor obligații poate fi sancționată cu amendă.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Realități de pe piața muncii
Într-o zi, angajatorul vine și îi îndeamnă pe lucrători să accepte încetarea contractelor, să-și asume o scurtă perioadă de șomaj, urmând apoi „să-i preia” pe o altă societate. Același angajator beneficiază de bani de la stat pentru angajarea șomerilor. Unul dintre multele exemple în care cineva se folosește de lege în alt scop decât a fost scrisă și în detrimentul celor care ar avea realmente de câștigat de pe urma ei.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Dacă un contract individual de muncă (CIM) „expiră” în timpul suspendării și încetează automat, NU putem vorbi de o discriminare față de situația în care CIM este pe perioadă nedeterminată și permite revenirea la muncă după suspendare. Așa reiese dintr-o decizie publicată luni în Monitorul Oficial de Curtea Constituțională a României (CCR).
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Pot exista situații în care angajatul beneficiază de tot concediul la care ar fi avut dreptul în acel an de muncă în prima parte a anului, iar apoi pleacă din firmă ori este dat afară. Cu toate că i se pune în vedere că a beneficiat de ceva mai mult concediu decât ar fi avut dreptul și, implicit, de o indemnizație de concediu la care în parte nu ar fi avut dreptul, la acel moment din an, angajatul ar putea să refuze ideea de a restitui vreun leu angajatorului. Există o singură soluție pentru angajatorii care vor să recupereze acei bani, iar aceea nu e reprezentată de reținerile salariale.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Notificarea prin care angajatul îi face cunoscută angajatorului intenția de a termina raportul de muncă trebuie să fie obligatoriu înregistrată de acesta din urmă, demisia nepresupunând niciodată acordul angajatorului. Dacă acesta renunță la preavizul pe care angajatul trebuia să-l respecte și consfințește astfel „acordul” său privind demisia, nu vorbim de transformarea demisiei în încetare prin acord însă. De asemenea, foarte important e că o consecință a încetării prin acord a raportului de muncă e aceea că părțile nu mai pot ridica ulterior diverse pretenții cu privire la raportul de muncă încheiat.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Dan Năstase 
Rebeca Bașuț 
Simona Voiculescu 
Alexandru Boiciuc 
