ACCES PREMIUM
Câțiva parlamentari au înregistrat recent o propunere legislativă pentru modificarea și completarea Codului muncii ce vizează, conform semnatarilor, flexibilizarea raporturilor de muncă. Propunerea vizează contractele cu timp parțial și include prevederi privind repartizarea programului de lucru, responsabilitatea salariaților în cazul suprapunerii programelor de lucru și compensarea muncii suplimentare prin ore libere plătite într-o perioadă mai lungă decât prevede acum codul. De asemenea, se propune modificarea prevederilor referitoare la repausul dintre două zile de muncă, care parlamentarii consideră că e mai lung cu o oră decât ar trebui și care aduce un blocaj în cazul salariaților care vor să presteze munca suplimentară, dar nu pot, din cauza legii. Aceeași propunere vizează eliminarea dreptului la cel puțin zece zile consecutive de concediu de odihnă neîntrerupt.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
În prima jumătate a anului, Codul muncii a fost modificat de patru ori: noi obligații pentru angajatori, două zile libere noi, prevederi în materia conflictelor individuale de muncă și concediului de îngrijitor. S-a modificat și Legea dialogului social, precum și Legea adopției, astfel că și salariații care adoptă au dreptul acum la doi ani de concediu, la fel ca în cazul concediului de creștere a copilului.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Bune sau mai puțin bune, modificările aduse recent Codului muncii reprezintă transpunerea unor norme europene - cu alte cuvinte, eram obligați să le includem în cod, mai devreme sau mai târziu (preferabil, mai devreme). În conținutul Legii nr. 283/2022 regăsim însă și niște prevederi neclare, cu potențial inutil sau absurde.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Propunere legislativă
„Employee sharing”, adică ideea de contract de muncă cu mai mulți angajatori nu există la acest moment în Codul muncii, angajatorii neputând fi împărțiți, în baza aceluiași contract, în aceleași condiții, de doi sau mai mulți angajatori. Astfel de contracte ar urma să fie reglementate însă, urmând să funcționeze, de exemplu, în cadrul grupurilor de întreprinderi, potrivit unei propuneri legislative înregistrate în mai la Senat și care a fost azi adoptată de senatori. Aceeași propunere ar mai include în Codul muncii, dacă va fi adoptată și la deputați, ideea de contract de muncă la cerere, care ar reglementa astfel munca fără obligație de continuitate, ci doar pe bază de comandă. Iată principalele prevederi ale propunerii, precum și o scurtă opinie, la prima vedere, asupra reglementării conținute:
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Proiectul cu modificări la Codul muncii care-și așteaptă acum promulgarea vizează și clauzele obligatorii ale contractului individual de muncă. Iar modificările cu pricina vizează tocmai aspecte ce țin de salarizare, condițiile de muncă, timpul de muncă ș.a.m.d.. Ca atare, angajatorii trebuie să se pregătească de ajustări la actualele contracte, iar acordul angajaților va trebui și el luat în considerare.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
România are obligația de a introduce până la 1 august 2022 o serie de noutăți în Codul muncii, care sunt aduse de o directivă europeană. Guvernul are în plan un astfel de proiect de lege pentru modificarea legislației muncii pentru această aliniere la regulile europene, însă documentul va trebui să treacă de votul Parlamentului înainte de încheierea sesiunii parlamentare din această lună. Teoretic, dacă trece de avizarea interministerială și este adoptat de Guvern în zilele următoare, are șanse, după începerea procedurii de urgență în Parlament, să vadă "lumina" Monitorului Oficial până la sfârșit de iunie și, deci, să fie adoptat în timp util. Practic, este posibil ca transpunerea să se facă tot cu întârziere, la fel ca în cazul Directivei avertizorilor publici de integritate (whistleblowers).
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Un proiect de lege care prevedea introducerea obligației ca firmele să se consulte mai mult cu proprii salariați pe chestiuni ce țin de mersul afacerii a fost respins miercuri de deputați, în calitate de for decizional, ceea ce înseamnă că acesta
nu se va aplica. Mai extinsă sau nu, în funcție de cât de mulți angajați are firma, obligația generală de informare presupune și actualmente prezența obligatorie a reprezentanților angajaților la ședințele conducerii firmei unde se decid aspecte care i-ar putea afecta pe angajați, însă inițiatorii proiectului de lege doreau să invalideze deciziile luate fără participarea reprezentanților salariaților, fiind urmărită inclusiv modificarea Legii societăților.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
În acest an, Guvernul urmărește să aducă o modificare importantă Codului muncii, ca urmare a transpunerii unei directive europene, dar și să adopte un proiect de lege privind reglementarea celor care prestează activități casnice, inițiativă anunțată încă de anul trecut, dar care nu a ajuns mai departe de stadiul de proiect pus în dezbatere publică.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Luna octombrie a adus modificări în Codul muncii, un nou salariu minim pe care firmele îl pot „opera” în acte până spre final de an, dar și multe reguli noi ce țin de prevenirea răspândirii COVID-19 cu aplicare la locul de muncă - trecerea la telemuncă cu măcar de jumătate de angajați, acolo unde se poate lucra așa, masca obligatorie la birou pentru toată lumea ș.a.m.d. În plus, Guvernul a dat undă verde decontărilor pentru șomaj tehnic, care urmează să fie cerute începând de lunea viitoare pentru octombrie.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
La Senat a fost înregistrată de curând o propunere care urmează să transpună în legislația de la noi o directivă europeană mai veche. Obiectul: reguli speciale privind timpul de lucru pentru personalul navigant, în cazul căruia, de multe ori, din cauza perioadelor lungi petrecute la bordul navei, timpul de lucru și cel de repaus se suprapun adesea în dezavantajul lucrătorului.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Simona Voiculescu 
Dan Năstase 
Lucia Tozaru 
