Chiar dacă și după ce ți-ai închiriat apartamentul rămâi, juridic, proprietar asupra lui, în realitate nu poți să faci aceleași lucruri pe care le-ai fi putut face dacă nu ți-ai fi dat acel apartament în chirie. De pildă, odată ce chiriașul tău s-a instalat acolo, locul respectiv devine casa lui, mai ales din perspectiva dreptului de a-i fi respectată intimitatea. Acest lucru înseamnă, printre altele, că, de principiu, nu poți să ai instalate camere de filmat în apartament, pentru a vedea ce se întâmplă acolo - deși, după cum spuneam, proprietatea rămâne a ta. Altcumva, riști amenzi ridicate. Citește articolul
Unul din domeniile unde firmele pot să se aștepte, cu precădere, la un control din partea autorităților, în 2021, este cel al protecției datelor. Pentru că, practic, este foarte greu de imaginat un sector de activitate și o firmă activă în acel sector care nu prelucrează date - și, astfel, care nu ar avea, în asemenea situații, obligația respectării legislației aferente, mai ales a Regulamentului general privind protecția datelor (GDPR). De aceea, este foarte important de arătat când pot să se aștepte companiile la un control de la Autoritatea română pentru protecția datelor (ANSPDCP) și, mai ales, la ce se pot aștepta, atât în cadrul controlului, cât și ulterior acestuia. Citește articolul
Autoritatea de protecție a datelor din Spania a amendat cu 1.200 euro o persoană fizică pentru că avea instalate mai multe camere de filmat, pe casă, într-un mod necorespunzător regulilor prevăzute de Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR). Însă nu instalarea propriu-zisă a camerelor de filmat reprezintă noutatea. Fiindcă se știa, deja, inclusiv în România, că o cameră de filmat instalată pe ușa unei case, de exemplu, dacă era îndreptată către un spațiu public (o stradă, de pildă), putea fi contrară GDPR. Ce contează, cu adevărat, e că Autoritatea spaniolă a aplicat o amendă în condițiile în care camera nu era activă și, astfel, nu filma nimic. Citește articolul
Responsabilul cu protecția datelor sau, pe scurt, DPO-ul (de la „data protection officer”), poate avea un rol foarte important în domeniul protecției datelor și în privința respectării obligațiilor din domeniu - în special, a Regulamentului general privind protecția datelor (GDPR). Totuși, în ultimii ani au apărut o serie de întrebări: cine trebuie să angajeze un DPO, cine poate fi DPO, ce statut are acesta și ce alte elemente trebuie luate în considerare? Astfel, îți prezentăm o abordare generală cu privire la aceste probleme, scoțând în evidență elementele esențiale. Citește articolul
De ceva vreme, atât polițiștii rutieri, cât și grănicerii, folosesc, atunci când sunt în exercițiul funcțiunii, camere video de corp sau, așa cum li se spune oficial, body worn camera (camere corporale, în engleză). Pentru a afla cum sunt stocate și prelucrate datele provenite de la camerele purtate de polițiști, autoritățile vamale au răspuns unei solicitări făcute de redacția noastră și au detaliat întreg procesul. Citește articolul
O nouă amendă pentru încălcarea Regulamentului general privind protecția datelor (GDPR), dată în Germania, clarifică și mai mult în ce măsură pot angajatorii să își monitorizeze salariații care sunt suspectați de comiterea unei infracțiuni. Dincolo de aspecte deja cunoscute, precum faptul că monitorizarea salariaților ar trebui să fie necesară pentru atingerea unui anumit scop și proporțională cu obiectivul urmărit, situația din Germania clarifică, în special, faptul că nici măcar fapte precum furtul din magazinul angajatorului nu justifică o monitorizare generală, care să îi vizeze pe toți salariații. Citește articolul
În Norvegia, o bancă ce a verificat bonitatea unui potențial client, pentru acordarea unui credit, fără, însă, să fi avut consimțământul lui pentru prelucrarea datelor financiare necesare acelui proces, a fost recent amendată pentru prelucrare ilegală de date, în baza Regulamentului general privind protecția datelor (GDPR). La noi, însăși legislația consumatorului obligă o bancă să verifice bonitatea unui potențial client, înainte de a acorda creditul (deci banca nu ar avea nevoie de consimțământul eventualului debitor). Dar chiar și așa, împrumutătorului i se impun niște limite cu privire la ce poate verifica. Citește articolul
Autoritatea română de protecție a datelor (ANSPDCP) a sancționat, cu 1.000 euro, o firmă care a trimis e-mail-uri unui număr de 295 de persoane, cu adresele tuturor destinatarilor vizibile în mesajele primite. Problema imediată a ținut de lipsa măsurilor adecvate de securitate, prin care să fie asigurată confidențialitatea datelor personale ale persoanelor vizate (în cazul acesta, adresele de e-mail ale destinatarilor). În esență, însă, problema era pregătirea insuficientă a angajaților firmei, pentru a conștientiza regulile aplicabile în domeniul protecției datelor și a evita situații de genul celor de mai sus. Citește articolul
Amenzi mai mari pentru „gălăgioşii” din bloc sau noi reguli pentru închiderea balcoanelor au fost doar câteva dintre modificările legislative care au vizat locatarii. În schimb, asociaţiile de proprietari au avut mult de furcă în privinţa prelucrării datelor cu caracter personal ale locatarilor. Iată o retrospectivă legislativă a anului 2020 ce priveşte traiul la bloc.
Citește articolulÎn privința prelucrărilor de date personale, 2020 a fost un an destul de plin. Autoritatea de protecția datelor (ANSPDCP) a dat destule amenzi din care să învățăm că instruirea angajaților trebuie să rămână în continuare o prioritate pentru firme, dacă vor să evite sancțiunile GDPR. Am aflat care e poziția ANSPDCP cu privire la diverse condiții de prelucrare a datelor, dar și că se dorește reglementarea profesiei de responsabil cu protecția datelor. Citește articolul