Autoritatea română de protecție a datelor (ANSPDCP) a publicat, recent, raportul de activitate pe anul 2019, unde abordează, printre altele, o serie de probleme concrete legate de prelucrarea datelor, de care multe firme se pot lovi. De la supravegherea video a salariatului, când camerele au fost instalate pentru alte scopuri (declarate), la cum pot fi obținute datele turiștilor cazați în hoteluri, aceste chestiuni se referă la aspecte practice des întâlnite în activitatea Autorității. Citește articolul
Angajatorii care folosesc camere de supraveghere, pentru a asigura securitatea și siguranța unor zone, nu pot să le folosească și pentru supravegherea salariaților, consideră Autoritatea națională de protecție a datelor (ANSPDCP), în recentul său raport de activitate pentru anul 2019. Motivul principal pentru care acest lucru este interzis de legislația privind protecția datelor (în principal, Regulamentul general privind protecția datelor - GDPR - și Legea nr. 190/2018, care stabilește condițiile în care salariații pot fi supravegheați) este că supravegherea video nu se poate face pentru un scop nedeclarat. Citește articolul
Recent, Autoritatea română de protecție a datelor (ANSPDCP) a publicat raportul de activitate pe anul 2019, unde a discutat și despre o serie de cazuri specifice de prelucrare de date și ce trebuie să știe cei care fac prelucrarea. O asemenea situație se referă la prelucrarea de date, de către cei care administrează hoteluri, pensiuni sau alte locuri de cazare. Un tip de prelucrare de date ce are loc, în repetate rânduri, în locuri de cazare, este colectarea și arhivarea codului numeric personal (CNP) al clienților. Citește articolul
În procesul de recrutare a unui viitor salariat, angajatorul ar putea, teoretic, să prelucreze un număr ridicat de date personale, pentru a afla mai multe despre candidații pentru postul scos la concurs. Pe de altă parte, însă, Regulamentul general privind protecția datelor limitează serios posibilitățile de prelucrare a datelor, angajatorii trebuind să respecte anumite principii și reguli când încearcă să obțină informații despre candidați. Acest lucru este explicat și de Autoritatea română de protecție a datelor (ANSPDCP) în raportul pe anul 2019, publicat recent. Citește articolul
Tipărirea codului numeric personal și adresa persoanei care a efectuat plata printre detaliile trecute pe extrasele de cont ale unei bănci sau transmiterea la adrese de e-mail greșite, din cauza unei erori apărute la aplicația utilizată de o bancă, a unor date personale, inclusiv valoarea salariului unor clienți sunt doar două dintre încălcările legislației ce au fost sancționate, în 2019, de către Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP), potrivit unui raport publicat luni. Citește articolul
O practică foarte obișnuită pentru români, afișarea datelor acestora la avizierul blocului (de exemplu, numele sau cheltuielile de întreținere), s-ar putea să fie ilegală. În esență, aceasta ar contraveni Regulamentului general privind protecția datelor (GDPR), pentru că ea ar putea reprezenta o prelucrare de date ce este contrară acestui act normativ (mai ales din perpectiva principiului minimizării prelucrării datelor), care pretinde ca orice prelucrare de date să se facă strict în limita a ceea ce este necesar. Adevărul, în acest context, e că există și alte modalități de a informa locatarii ce datorii au la asociația de proprietari, fără a le face publice. Citește articolul
Capacitatea rețelelor sociale de a colecta datele utilizatorilor lor (fie direct, în urma divulgării acestora de către utilizatori - de exemplu, o persoană care oferă date despre ea însăși pe Facebook sau pe LinkedIn -, fie indirect, prin observarea comportamentului - de exemplu, pagini vizitate) este foarte vastă. Astfel, ar putea pune probleme din perspectiva respectării legislației privind protecția datelor (în special a Regulamentul general privind protecția datelor - GDPR). Problema devine cu atât mai serioasă cu cât exploatarea datelor respective poate fi folosită pentru trimiterea de mesaje personalizate, aspect analizat de Comitetul European pentru Protecția Datelor (CEPD) într-un ghid recent. Citește articolul
Asociațiile de proprietari au ajuns, din nou, în atenția Autorității române de protecție a datelor (ANSPDCP), după ce Autoritatea a sancționat o astfel de asociație cu 500 de euro pentru prelucrare ilegală de date, prin filmarea unei persoane și afișarea imaginii ei la avizierul blocului. În plus, asociației respective i s-a impus și să adopte măsuri adecvate de securitate pentru imaginile captate de camera video din bloc și să se asigure că numărul persoanelor care au acces la filmări este cât mai redus posibil. Citește articolul
În condițiile în care se apropie alegerile locale, o problemă poate apărea dacă votanților și susținătorilor candidaților le sunt prelucrate date în mod excesiv, dincolo de ce permite legea (în prinicipal, Regulamentul general privind protecția datelor - GDPR - și legislația specifică în domeniul electoral). De aceea, Autoritatea română de protecție a datelor (ANSPDCP) a publicat, în 28 august, un ghid detaliat cu privire la felul cum pot fi prelucrate datele alegătorilor și ale susținătorilor, în contextul activităților electorale care se desfășoară și care vor urma. Citește articolul
Atunci când o companie vrea să trimită comunicări comerciale unui destinatar, trebuie să se asigure că acest lucru este permis, conform Regulamentului general privind protecția datelor (comunicarea respectivă reprezentând o prelucrare de date). Dacă acea firmă nu reușește să găsească un temei aplicabil pentru acest lucru, trimiterea solicitărilor, în scop de marketing, este interzisă. O situație concretă e când clientul sau potențialul client optează expres pentru a nu-i fi trimise asemenea comunicări comerciale. Citește articolul