Angajatorii sunt obligați să întocmească o politică internă privind hărțuirea la locul de muncă, conform unui act normativ care se aplică deja de câteva zile. Aceasta trebuie să conțină, printre altele, măsuri antihărțuire și o procedură de primire și soluționare a plângerilor de hărțuire ale salariaților. Citește articolul
Hărțuirea la muncă e un fenomen despre care nu se vorbește suficient de mult în societatea noastră, dar care nu ar trebui minimizat în acest context. Din păcate, victime ale hărțuirilor sunt adesea femeile. Cu rădăcini discriminatorii, fenomenul hărțuirii nu poate fi combătut dacă victimele nu-și cunosc drepturile, iar agresorii nu-și cunosc riscurile. Astfel, salariații trebuie să știe că au nu unul, ci mai multe remedii la îndemână în astfel de situații. Angajatorii trebuie să aibă în vedere cum pot fi sancționați de inspectorii de muncă atunci când tolerează și nu iau măsuri să corecteze astfel de întâmplări, dar și faptul că imaginea firmei poate avea mult de suferit dacă nu se face nimic pentru a preveni și sancționa intern faptele. Citește articolul
Din 9 august intră în vigoare o amendă contravențională pentru orice faptă de hărțuire, comisă în public sau în privat, care va permite pedepsirea mai rapidă a hărțuitorilor. Amenda, care va putea ajunge până la 10.000 de lei, se va aplica însă numai acelor fapte care au, în primul rând, legătură cu sexul persoanei. Cât despre hărțuirea psihologică, ea va putea fi amendată numai atunci când vorbim de fapte care se repetă și care afectează demnitatea ori integritatea fizică ori psihică a unei persoane. Citește articolul
Și în cazul faptelor de hărțuire sexuală la locul de muncă prevenirea are un rol important. Potrivit unor specialiști, prevenirea ar însemna ca angajații să cunoască drepturile lor în astfel de situații, remediile pe care le au la îndemână ș.a.m.d. Informarea lor este primul pas, după care urmează asigurarea că astfel de fapte nu vor fi tolerate și nu vor atrage sancțiuni pentru cei care le reclamă. Cei care ignoră problema pot pierde nu doar în privința calității muncii, ci și în privința capitalului de imagine, iar, cum vorba circulă repede astăzi, se pot pierde eventuali angajați cu potențial. Citește articolul
Angajatorii trebuie să le ofere salariaților posibilitatea să sesizeze comportamentele care încalcă legea, contractele de muncă și regulamentele interne. În cazuri mai delicate, cum este cel al faptelor de hărțuire și altele asemenea, ideal ar fi ca salariații să poată face sesizări anonime. În felul acesta, potrivit unui specialist, angajații ar putea fi mai deschiși în raport cu reclamarea acestor fapte. Citește articolul
Orice probe sunt folositoare în instanță pentru a dovedi hărțuirea sexuală, potrivit unui specialist. Faptele se întâmplă de așa natură uneori, încât sigur rămâne deschisă posibilitatea de a avea un mijloc de probă pentru ce s-a petrecut la locul de muncă: un e-mail, un mesaj pe telefon, o conversație care a putut fi înregistrată, un martor care a văzut cele întâmplate etc. Chiar și sesizarea pe care o face salariatul la nivelul firmei pentru a reclama o abatere disciplinară poate fi folositoare la un moment dat. Important este ca victima hărțuirii la birou să-și strângă probele, nu să ignore faptele. Citește articolul
Dacă un angajator rupe contractul de muncă al unei salariate care a reclamat, la nivel intern sau în fața unor autorități, că a fost hărțuită sexual la locul de muncă, nu doar că încalcă legea, dar poate primi și sancțiuni. Pe lângă asta, mai sunt și situații în care salariata se trezește concediată tocmai pentru că a refuzat avansurile propuse. În astfel de situații, persoana concediată are posibilitatea să-și ceară dreptatea în fața unei instanțe civile. În plus, dacă mai are și dovezi solide, poate obține chiar despăgubiri. Citește articolul
Dacă ne uităm în Codul penal, hărțuirea sexuală se referă oricum la raporturile de muncă sau altele asemănătoare. Nu este nevoie ca între victimă și hărțuitor să existe o subordonare, ei putând fi simpli colegi în cadrul firmei, dar e esențial ca rezultatul să fi fost intimidarea sau umilirea victimei. Hărțuitorul nu face altceva decât să ceară ceva de la victima sa, iar violența și amenințarea nu sunt necesare pentru ca infracțiunea să existe. De asemenea, nu are relevanță pentru pedepsirea hărțuitorului că victima sa a cedat. Iată, pe scurt, și alte lucruri pe care trebuie să le știm despre ce (nu) presupune această faptă penală. Citește articolul
Hărțuirea sexuală este una dintre acele infracțiuni prevăzute de Codul penal pentru care e necesar ca victima să facă o plângere prealabilă pentru a se ajunge la anchetarea și, eventual, pedepsirea celui vinovat. Termenul în care poate fi făcută o astfel de plângere - trei luni - ar trebui să fie însă un motiv în plus pentru victimele hărțuirii să se grăbească să reclame faptele. Dacă se face o plângere peste termen, răspunderea penală a celui vinovat rămâne un vis. Citește articolul
Un salariat are dreptul să reclame, la nivel intern și la autoritățile competente, cazurile de discriminare la care este supus la locul de muncă, cu atât mai mult fapte grave, precum pot fi cele de hărțuire sexuală. Este un drept al salariatului care nu poate fi cenzurat și pentru exercitarea căruia acesta nu poate suferi consecințe de genul micșorării salariului, detașării abuzive ori chiar concedierii. Există prevederi legale care interzic expres angajatorului să facă modificări contractuale în urma acestor reclamații/procese și chiar să concedieze salariatul cu pricina. Altfel, el poate primi amenzi usturătoare. Citește articolul