Directiva europeană de TVA permite statelor membre să aibă cote reduse diferite de TVA pentru alimentele compuse din același ingredient principal, care să se aplice în funcție de cum se face vânzarea acestora, însă numai în anumite condiții, a hotărât joi Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). În speță era vorba despre o băutură lactată care era taxată cu 5% dacă era vândută la magazin și cu 8% dacă era vândută la cafenea. Citește articolul
Decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) de la începutul lunii septembrie, în cauza C-461/2021, aduce clarificări cu privire la documentele necesare în vederea justificării scutirii de TVA pentru serviciile de transport legate de importul de bunuri și, totodată, cu privire la posibilitatea deducerii cheltuielilor profesionale legate de prestarea de servicii, din impozitul plătit către autoritățile fiscale pentru veniturile obținute de către nerezidenți. În urma acestei decizii, n-ar trebui să avem modificări ale legislației fiscale de la noi, însă practica inspectorilor fiscali ar trebui să se schimbe. Citește articolul
Inclusiv nerezidenții trebuie să aibă posibilitatea deducerii cheltuielilor profesionale, legate de prestarea de servicii, din impozitul plătit către autoritățile fiscale, a decis recent, într-un caz ce vizează România în mod direct, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Citește articolul
Formalismul excesiv al inspectorilor Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) a fost criticat din nou de judecători. Potrivit unei hotărâri recente a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), scutirea de TVA pentru transportul legat de importul bunurilor nu poate fi refuzată automat de ANAF doar pentru că firma prezintă alte documente decât cele cerute de legislația autohtonă. Cu alte cuvinte, inspectorii trebuie să verifice dacă sunt îndeplinite condițiile de fond pentru a acorda scutirea de taxă, trecând cu vederea, dacă este cazul, cerințele de formă. Citește articolul
Situația din România privind lipsa unor cauze de întrerupere a termenului prescripției răspunderii penale între 2018 - 2022 (ca urmare a două decizii ale Curții Constituționale a României - CCR) a ajuns și în atenția Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), când Curtea de Apel Brașov a decis să trimită câteva întrebări preliminare CJUE. Ca urmare a deciziilor CCR, mai multe procese penale au fost închise și mai mulți condamnați au contestat hotărârile definitive, însă unele dintre fapte vizează tocmai interesele financiare ale UE. Pe de o parte, judecătorii sunt ținuți, cu riscul răspunderii discplinare, să respecte deciziile CCR, însă în discuție există și principiul supremației dreptului Uniunii, prin urmare, dilema judecătorilor - ce să aplice? În decizia pronunțată luni, CJUE nu le spune judecătorilor români să facă abstracție de deciziile CCR, întrucât la mijloc sunt drepturi fundamentale ale inculpaților, dar să țină cont și de interesele UE - mai exact, să nu se ajungă până la repunerea în discuție a hotărârilor definitive de condamnare, ca efect al unei aplicări retroactive a legii penale mai favorabile. Citește articolul
O decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) de la finele lunii iunie, în cauza Cabot Plastics C‑232/22, aduce clarificări extrem de importante în privința problematicii controversate a sediilor fixe pentru TVA. Speța este una des întâlnită și în cadrul inspecțiilor fiscale derulate de autoritățile din România, având potențialul de a genera consecințe financiare semnificative companiilor prin impunerea la plata unor obligații fiscale de sute de milioane de euro. Citește articolul
Dacă o companie își dă seama, ulterior importului, că a primit o cantitate de mărfuri mai mare decât cea declarată vameșilor, aceasta poate fi sancționată de autoritățile de la noi. Potrivit unei hotărâri recente a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), amendarea într-o asemenea situație este conformă cu legislația UE. Practic, firma este obligată să facă o nouă declarație vamală pentru cantitatea suplimentară de mărfuri, deoarece modificarea declarației inițiale nu este permisă. Citește articolul
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a decis, joi, într-o cauză ce vizează clauzele abuzive, că în contextul anulării în totalitate a unui contract de împrumut ipotecar pentru motivul că acesta nu poate continua să existe după eliminarea clauzelor abuzive, consumatorul are dreptul să solicite instituției de credit o compensație care să depășească rambursarea ratelor lunare plătite și a costurilor suportate pentru executarea acestui contract, precum și plata dobânzilor de întârziere la rata legală de la data punerii în întârziere. Citește articolul
Dreptul călătorului la rambursarea completă, atunci când a încetat un contract privind pachetul de servicii de călătorie în cazul unor circumstanţe inevitabile şi extraordinare care se produc la locul de destinaţie sau în vecinătatea imediată a acestuia, nu înseamnă că acesta poate să primească altceva în locul banilor - de pildă, vouchere pe care să le folosească ulterior. Astfel că o reglementare națională care, în contextul pandemiei de COVID-19, a scutit temporar organizatorii de obligația lor de rambursare integrală în caz de reziliere nu a fost compatibilă cu dreptul Uniunii Europene (UE), potrivit Curții de Justiție. Citește articolul
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a emis recent o decizie prin care stabilește faptul că un contribuabil care își distruge voluntar anumite bunuri, care nu sunt degradate calitativ, din motive care țin de derularea afacerii, nu este obligat să restituie statului taxa pe valoarea adăugată (TVA) dedusă la momentul achiziției. Cu toate acestea, contribuabilul trebuie să documenteze în mod corespunzător acțiunea de distrugere și să demonstreze că bunurile și-au pierdut orice utilitate în activitățile sale economice. Citește articolul