ACCES PREMIUM

Salariații au dreptul să ceară negocieri pentru telemunca pe perioadă nedeterminată, dar voința unei părți nu poate fi impusă celeilalte

Dreptul la negociere individuală și colectivă este recunoscut și garantat de lege, iar angajatorii nu au dreptul să refuze negocierile cu angajații sau reprezentanții acestora. Cu toate acestea, negocierile pot să nu ducă la nimic sau, mai bine spus, pot să nu-i aducă salariatului care le-a inițiat cele pe care le-a cerut. Cea mai bună soluție pentru situațiile în care angajații vor să continue să lucreze de acasă, chiar și când angajatorul nu se opune totalmente ideii, este o negociere pe toate aspectele ce țin de telemuncă. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Angajații nu au un „drept la telemuncă”

Terminarea stării de alertă a însemnat pentru mulți reconsiderarea muncii de acasă și revenirea la birou. Pentru cei care au adoptat cu brațele deschise acest mod de lucru, continuarea în telemuncă acolo unde firma nu mai dorește acest lucru poate fi motiv de disensiune. Să ne imaginăm un angajator care insistă ca angajații să se întoarcă la birou și un angajat care, în ultimii doi ani, a lucrat numai de acasă și vrea să continue să lucreze de acasă: poate să fie sancționat? Citește articolul

ACCES PREMIUM

Angajatorii nu pot să-și mai trimită salariații, din când în când, să lucreze de acasă în lipsa unui acord. Principiul telemuncii doar cu acordul părților, din nou aplicabil

Terminarea stării de alertă înseamnă că ne întoarcem la principiul telemuncii cu acordul ambelor părți ale raportului de muncă. Dacă, angajatorul ar avea o nevoie temporară de a trimite unii angajați acasă, lipsa acestui acord (formalizat) nu îi permite să o facă. De pildă, în cazul în care la locul de muncă ar apărea unul sau două cazuri de COVID-19 și firma ar decide să trimită acasă o săptămână toți salariații, din motive medicale. Citește articolul

ACCES PREMIUM

UPDATE Acordarea banilor de telemuncă și aplicarea facilităților fiscale NU depind de starea de alertă și rămân valabile în continuare

Acordarea banilor de telemuncă, adică acoperirea de către firmă a unor cheltuieli generate angajatului de telemuncă, precum și aplicarea facilităților fiscale stabilite la finele lui 2020 pentru acești bani (scutirea de taxe) nu depind de starea de alertă. Facilitățile fiscale nu au fost gândite cu un termen de aplicare, iar suportarea cheltuielilor generate de telemuncă rezultă oricum din însăși Legea telemuncii. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Cum suportă angajatorul cheltuielile ocazionate de deplasarea telesalariatului la sediu și de ce diurna trebuie scoasă din discuție

În cazul telesalariaților care sunt din altă localitate și care trebuie să se deplaseze ocazional la sediul angajatorului, acesta din urmă poate și chiar ar trebui să deconteze cheltuielile de transport și, eventual, dacă e cazul, pe cele de cazare, dar să acorde acestora diurnă este extrem de riscant din perspectivă fiscală, deoarece sunt șanse mari ca organul fiscal să nu fie de acord cu o atare încadrare. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Telemunca din străinătate: Care sunt costurile pentru angajator și ce risc își asumă

În situația în care angajatorul permite salariaților munca de la distanță în străinătate, compania trebuie să cunoască implicațiile care pot decurge din această schimbare, în special în ceea ce privește impozitul pe venit, contribuțiile sociale, riscul de sediu permanent, securitatea în muncă, obligațiile de declarare și raportare în străinătate, precum și posibilele formalități de imigrare.  Citește articolul

ACCES PREMIUM

UPDATE Telemunca și starea de alertă: În ce situații pot fi amendați angajatorii care au telesalariați

În condițiile în care în timpul stării de alertă, în contextul pandemiei de coronavirus, există obligația de a trimite cel puțin jumătate dintre salariați în telemuncă, considerăm că este important ca firmele să știe că reglementarea aceste activități prin Legea telemuncii conține și sancțiuni ce pot ajunge până la 10.000 lei. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Munca de oriunde

Riscurile pe care angajatorul român trebuie să le ia în considerare când permite telesalariatului să lucreze din orice colț al lumii

Angajatorul român care vrea să le ofere telesalaraților săi posibilitatea de a lucra din orice colț al lumii trebuie să știe că această libertate oferită angajaților poate veni cu o serie de riscuri financiare. Asta nu înseamnă că telemunca în străinătate este un lucru rău și de nedorit, ci doar că presupune un efort de informare mai mare pentru angajator pe lângă cunoașterea legislației naționale în materie fiscală sau de muncă. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Telemuncă: Angajatorul poate stabili ca telesalariații săi să lucreze numai pe teritoriul României

Deși locul de unde lucrează în telemuncă nu mai trebuie menționat din primăvara acestui an, asta nu înseamnă că salariații pot pleca în altă țară și să lucreze în aceleași condiții ca și cum ar fi făcut-o de acasă, de exemplu, fără a anunța angajatorul. Pentru a nu se expune riscurilor care apar o dată cu ocazia prezenței unui salariat de-al său pe teritoriul altei țări, angajatorul poate decide limitarea dreptului de a lucra în telemuncă pe teritoriul României. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Poate angajatorul să decidă că telemunca are loc exclusiv de la domiciliul salariatului?

Menționarea în contractul de muncă sau actul adițional al acestuia a adresei/adreselor de la care se prestează activitatea în telemuncă nu mai este necesară încă din primăvara acestui an, însă, dacă există justificare și telesalariatul este de acord, un angajator poate impune o anumită locație, dar nu sediul firmei, pentru telemuncă. Această situație ar putea fi necesară când salariatul are acces sau lucrează cu informații sensibile pentru companie. Citește articolul