ACCES PREMIUM
Jurisprudență utilă
În cazul unei telesalariate sancționate pentru refuzul de a se prezenta la instruirile SSM și PSI la sediul angajatorului, instanțele au considerat că regimul de telemuncă nu exclude obligația participării la instruiri față în față atunci când angajatorul consideră această formă de instruire potrivită.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Contractul de telemuncă trebuie să conțină unele elemente specifice obligatorii conform Legii 81/2018, iar lipsa acestora poate crea probleme în relația angajat-angajator. Înțelegerile verbale sau informale despre munca la distanță, fără prevederi contractuale explicite, pot genera conflicte atunci când angajatorul decide revenirea la birou. În continuarea unei discuții începute anterior, ne uităm azi la aspectele ce țin de securitate și sănătate la locul de muncă (SSM), ale cui sunt echipamentele utilizate, precum și la eventualele reguli și restricții privind utilizarea echipamentelor și rețelelor de internet, aspecte care, ideal, ar trebui specificate contractual.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Telemunca rămâne un subiect de interes la nivel european, la cinci ani de la debutul pandemiei, Comisia Europeană lansând anul trecut o consultare privind „telemunca echitabilă” și dreptul la deconectare, după eșecul negocierilor pentru actualizarea Acordului-cadru din 2002. Deși nu există legislație unitară la nivelul Uniunii Europene, multe state au adoptat reglementări pentru a proteja salariații care lucrează de la distanță. Abordările variază: unele țări au legi explicite privind drepturile și obligațiile părților, altele preferă acorduri colective sau ghiduri. Niciunul dintre statele UE nu recunoaște un drept absolut la telemuncă, aceasta rămânând un aranjament voluntar, cu variații semnificative privind acoperirea costurilor și cheltuielilor aferente.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Modelul de muncă hibrid este probabil cel mai utilizat în actuala paradigmă de muncă, oricare ar fi proporția zilelor de muncă petrecute în afara sediului angajatorului. Deși pare cea mai avantajoasă formulă de lucru pentru a asigura flexibilitatea mult râvnită de angajați în prezent, munca în regim hibrid vine și cu unele provocări. Una dintre ele e chiar diluarea responsabilităților de sănătate și securitate în muncă (SSM).
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Imaginea telesalariatului care lucrează pe o plajă însorită sau într-o poiană, în mijlocul naturii, ținând pe genunchi un laptop, a devenit, informal, simbolul libertății oferite de digitalizarea relațiilor de muncă, de noile oportunități pe care tehnologia le aduce, însă dispozițiile legale sunt ceva mai complexe în această privință. Nu vom discuta despre toate aspectele legate de munca pe plajă sau din „vârful muntelui”, ci exclusiv despre condițiile pe care echipamentul cu ecran de vizualizare și întreg „postul de lucru” trebuie să le îndeplinească pentru ca telesalariatul să-și desfășoare activitatea în siguranță.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Agenția Europeană pentru Sănătate și Securitate în Muncă (AESSM) vine cu un nou instrument online interactiv de evaluare a riscurilor, de data asta pentru munca la distanță, care poate ajuta atât angajatorii, cât și telesalariații să creeze spații de lucru mai sigure și mai sănătoase la domiciliu. Instrumentul OiRA pentru telemuncă poate fi utilizat în orice domeniu și oferă sfaturi legate de securitatea și sănătatea la locul de muncă, inclusiv riscurile psihosociale.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Când legea impune angajatorului obligațiile din sfera medicinei muncii, nu o face referindu-se doar la angajații care lucrează sau trec, măcar din când în când pe la sediul angajatorului, ci o face la modul general. La telesalariați nici nu s-ar fi putut referi în mod expres, întrucât reglementarea lor datează în legislația noastră de doar cinci ani. Desigur, asta nu înseamnă că telesalariatul nu trebuie să treacă prin examenele medicale la fel ca ceilalți salariați. Chiar și atunci când telesalariatul este, la propriu, la mare distanță, trebuie găsite modalitățile pentru îndeplinirea obligațiilor ce vizează sănătatea sa în muncă.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Angajatorul are obligații de prevenție și trebuie să identifice riscurile ce țin de sănătatea și securitatea în muncă și să ia măsuri corespunzătoare pentru a reduce aceste riscuri. Acesta este contextul în care putem discuta de obligația eventuală de a suporta costul ochelarilor pentru angajați. În primul rând, trebuie să existe examinări regulate, unde să se constate eventualele probleme de vedere, iar dacă medicii oftalmologi recomandă angajaților, la controale, portul ochelarilor, atunci știm sigur că angajatorul are obligația să suporte toate aceste costuri.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
În ipoteza în care detașează sau trimit în delegație angajați în străinătate sau au situații de telesalariați care nu se mai află pe teritoriul României, indiferent că au fost de acord cu această mutare sau află întâmplător de ea, angajatori au, din perspectiva securității și sănătății în muncă (SSM), obligația de a declara orice eveniment de muncă și de a-l cerceta. După cum a subliniat
Daniel Milicescu, managing partner Eurofin Consult, nu amenzile pe care le poate aplica Inspecția Muncii în cazul accidentelor de muncă sunt cele grave, ci consecințele care pot deriva dintr-un accident de muncă necercetat.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Codul administrativ va primi o serie de adăugiri, din 11 noiembrie, prin care va fi introdusă telemunca și pentru funcționarii publici. Deși poate părea că și funcționarilor publici li se vor acorda drepturi similare cu cele ai salariaților din mediul privat, există o serie de diferențe.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
avocatnet.ro 
Dan Năstase 
Simona Voiculescu 
Lucia Tozaru 