Terminarea stării de alertă înseamnă că ne întoarcem la principiul telemuncii cu acordul ambelor părți ale raportului de muncă. Dacă, angajatorul ar avea o nevoie temporară de a trimite unii angajați acasă, lipsa acestui acord (formalizat) nu îi permite să o facă. De pildă, în cazul în care la locul de muncă ar apărea unul sau două cazuri de COVID-19 și firma ar decide să trimită acasă o săptămână toți salariații, din motive medicale. Citește articolul
Acordarea banilor de telemuncă, adică acoperirea de către firmă a unor cheltuieli generate angajatului de telemuncă, precum și aplicarea facilităților fiscale stabilite la finele lui 2020 pentru acești bani (scutirea de taxe) nu depind de starea de alertă. Facilitățile fiscale nu au fost gândite cu un termen de aplicare, iar suportarea cheltuielilor generate de telemuncă rezultă oricum din însăși Legea telemuncii. Citește articolul
În cazul telesalariaților care sunt din altă localitate și care trebuie să se deplaseze ocazional la sediul angajatorului, acesta din urmă poate și chiar ar trebui să deconteze cheltuielile de transport și, eventual, dacă e cazul, pe cele de cazare, dar să acorde acestora diurnă este extrem de riscant din perspectivă fiscală, deoarece sunt șanse mari ca organul fiscal să nu fie de acord cu o atare încadrare. Citește articolul
În situația în care angajatorul permite salariaților munca de la distanță în străinătate, compania trebuie să cunoască implicațiile care pot decurge din această schimbare, în special în ceea ce privește impozitul pe venit, contribuțiile sociale, riscul de sediu permanent, securitatea în muncă, obligațiile de declarare și raportare în străinătate, precum și posibilele formalități de imigrare. Citește articolul
În condițiile în care în timpul stării de alertă, în contextul pandemiei de coronavirus, există obligația de a trimite cel puțin jumătate dintre salariați în telemuncă, considerăm că este important ca firmele să știe că reglementarea aceste activități prin Legea telemuncii conține și sancțiuni ce pot ajunge până la 10.000 lei. Citește articolul
Angajatorul român care vrea să le ofere telesalaraților săi posibilitatea de a lucra din orice colț al lumii trebuie să știe că această libertate oferită angajaților poate veni cu o serie de riscuri financiare. Asta nu înseamnă că telemunca în străinătate este un lucru rău și de nedorit, ci doar că presupune un efort de informare mai mare pentru angajator pe lângă cunoașterea legislației naționale în materie fiscală sau de muncă. Citește articolul
Deși locul de unde lucrează în telemuncă nu mai trebuie menționat din primăvara acestui an, asta nu înseamnă că salariații pot pleca în altă țară și să lucreze în aceleași condiții ca și cum ar fi făcut-o de acasă, de exemplu, fără a anunța angajatorul. Pentru a nu se expune riscurilor care apar o dată cu ocazia prezenței unui salariat de-al său pe teritoriul altei țări, angajatorul poate decide limitarea dreptului de a lucra în telemuncă pe teritoriul României. Citește articolul
Menționarea în contractul de muncă sau actul adițional al acestuia a adresei/adreselor de la care se prestează activitatea în telemuncă nu mai este necesară încă din primăvara acestui an, însă, dacă există justificare și telesalariatul este de acord, un angajator poate impune o anumită locație, dar nu sediul firmei, pentru telemuncă. Această situație ar putea fi necesară când salariatul are acces sau lucrează cu informații sensibile pentru companie. Citește articolul
Relaxarea, de la 1 iunie, a măsurilor impuse de Guvern ca urmare a pandemiei de coronavirus permite angajatorilor să îşi organizeze activitatea în funcţie de salariaţii vaccinaţi sau vindecaţi, iar acest lucru a dus la o revenire a unora dintre angajaţi la sediul firmei. Ţinând cont de această schimbare, dar şi a faptului că unele firme au decis ca revenirea la birou să se facă voluntar sau în sistem hibrid (un interval de timp în telemuncă, un interval de la sediu), este foarte important de identificat situaţiile care pot da naştere unor discriminări între cei care vin fizic la birou şi cei care lucrează de acasă şi găsirea unor soluţii pentru ele. Citește articolul
Asigurarea cerințelor minime de securitate și sănătate în muncă (SSM) pentru lucrătorii care utilizează echipamente cu ecran de vizualizare, cum ar fi laptopuri, calculatoare sau alte dispozitive electronice, ridică serioase probleme în cazul contractelor de telemuncă. Deşi cadrul legislativ de reglementare al telemuncii există încă din 2018, nu există o corelare între actele normative care reglementează relaţiile de telemuncă. Citește articolul