Legea sănătății și securității în muncă (SSM) prevede că angajatorul trebuie să ia măsurile care se impun pentru a asigura securitatea și sănătatea salariaților, să prevină riscurile profesionale, dar și să-i informeze și să-i instruiască pe aceștia. În realitatea pieței muncii din țara noastră, unor angajatori le revine obligația de a bifa regulile de SSM în contextul unei echipe mixte, de angajați români și străini. Ar trebui angajatorul să ia în considerare barierele lingvistice dintre angajații săi, care s-ar putea să nu se înțeleagă în aceeași limbă? Ar trebui angajatorul să ia în calcul ce înseamnă atare bariere lingvistice în privința riscurilor de SSM? Un exemplu de astfel de situație, în articolul de azi. Citește articolul
Legislația de sănătate și securitate în muncă (SSM) are nevoie de modificări, arată un raport recent publicat de Avocatul Poporului, pornind de la definiția însăși a accidentului de muncă și până la schimbarea opticii actuale asupra contribuției pentru fondul de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale, care ar trebui să fie colectată separat și folosită doar în acest scop. Citește articolul
În ipoteza în care detașează sau trimit în delegație angajați în străinătate sau au situații de telesalariați care nu se mai află pe teritoriul României, indiferent că au fost de acord cu această mutare sau află întâmplător de ea, angajatori au, din perspectiva securității și sănătății în muncă (SSM), obligația de a declara orice eveniment de muncă și de a-l cerceta. După cum a subliniat Daniel Milicescu, managing partner Eurofin Consult, nu amenzile pe care le poate aplica Inspecția Muncii în cazul accidentelor de muncă sunt cele grave, ci consecințele care pot deriva dintr-un accident de muncă necercetat. Citește articolul
Dispozițiile legale în privința asigurării SSM prevăd că angajatorul are obligația de a lua toate măsurile necesare pentru a se asigura că salariații săi nu sunt expuși pericolelor și vor suferi niciun prejudiciu, moral sau material în îndeplinirea atribuțiilor și sarcinilor de serviciu. Totodată, angajatorii au obligația de a respecta indicațiile medicului de medicina muncii înscrise în fișa de aptitudini (certificatul medical) în baza căruia poate fi încheiat un contract de muncă, iar în situația în care există anumite inaptitudini ale salariatului, să nu solicite acestuia îndeplinirea unor sarcini cu care este incompatibil. Iată o speță în care firma a fost obligată să plătească daune angajatului din cauza nerespectării celor din fișa de aptitudini, dar unde culpa a fost una comună. Citește articolul
„Telemunca a ajutat companiile de pretutindeni să evolueze și să supraviețuiască pandemiei COVID-19, dar a crescut riscul lucrătorilor de a dezvolta afecțiuni musco-scheletice și psihosociale”, începe sumarul raportului recent al Agenției Europene de Sănătate și Securitate în Muncă (SSM) pe tema telemuncii și riscurilor de SSM. Plecând de la studii realizate în statele europene și de la cele efectuate chiar de Agenție, de la legislațiile statelor membre și de la experiențele practice din ultimul an și jumătate, agenția europeană face o trecere în revistă a riscurilor, beneficiilor și aspectelor de perspectivă în privința lucrului de acasă. Citește articolul
Legea ce privește securitatea și sănătatea salariaților nu face referire doar la obligația angajatorilor de a-și ține lucrătorii în siguranță și departe de pericole, ci și să îi protejeze de afecțiunile ce pot fi provocate de munca în sine, cum ar fi cele musculoscheletice. Citește articolul
Evaluarea riscului de accident și îmbolnăvire profesională este o procedură reglementată de foarte mult timp ca parte integrantă din documentația ce ține de Securitatea și Sănătatea în Muncă (SSM). Alături de planul de prevenție, sunt documente dinamice, ce trebuie să fie actualizate ori de câte ori circumstanțele o cer (de exemplu, în urma unui accident de muncă, când apar schimbări în fluxul tehnologic, echipamente sau proceduri de lucru noi sau atunci când avem de-a face cu un context epidemiologic aparte, așa cum este cel din prezent). Citește articolul
România este încă departe de o "cultură a protecției angajatului" în condițiile în care actuala legislație din domeniul sănătații și securității în muncă (SSM), așa cum e concepută, pune foarte mult accent pe "producția de documente" și completarea fișelor și mai puțin pe acțiuni concrete care să protejeze realmente angajatul. Citește articolul
Anul 2019 înseamnă pentru inspectorii muncii, în special, verificarea respectării obligațiilor din domeniul securității și sănătății în muncă (SSM), precum și a relațiilor de muncă dintre angajator și angajat. Acestea vor fi principalele nereguli căutate de inspectorii muncii în acest an, tendință comunicată și regăsită în programele-cadru de acțiuni anuale elaborate de Inspecția Muncii. De exemplu, printre acțiunile pregătite în primul trimestru se află verificarea stadiului normalizării locurilor de muncă la angajatorii care au obținut reînnoirea avizului de încadrare a locurilor de muncă în condiții deosebite și monitorizarea riscurilor existente la locurile de muncă din microintrepinderi (până la nouă angajați). În baza acestora, echipa Eurofin face câteva recomandări esențiale și practice în 2019 pentru buna desfășurare a organizației din care faceți parte. Citește articolul