O primărie își trimite angajații în concediu fără plată prin rotație pentru a-și plăti datoriile la bugetul de stat, încălcând astfel principii fundamentale de dreptul muncii. De altfel, una dintre multiplele situații în care cadrul de utilizare a concediului fără plată este încălcat cu grație de angajatori. Soluția aleasă în situația de față însă transferă ilegal responsabilitatea managementului deficitar către angajați, ocolind mecanisme legale precum șomajul tehnic, care ar fi oferit protecție socială. Citește articolul
Contractul individual de muncă nu este un simplu document administrativ, ci este „legea părților”, actul juridic care stă la baza întregului raport de muncă. Orice modificare a acestuia trebuie să urmeze o procedură strictă, menită să protejeze ambele părți și să asigure transparență și predictibilitate. Citește articolul
Cine nu a primit un telefon de la șef seara, în timpul liber? Cine nu a fost rugat „doar să verifice un e-mail” în weekend sau în concediu? Cine nu a simțit presiunea de a răspunde unui mesaj pe grupul de WhatsApp al departamentului la o oră la care, teoretic, viața profesională ar trebui să fie „pusă în cui”? Citește articolul
O discuție recentă, apărută în spațiul public, în contextul austerității bugetare, readuce în prim-plan o problemă pe cât de delicată, pe atât de importantă în dinamica relațiilor de muncă, respectiv limitele puterii de organizare a angajatorului și respectarea demnității salariatului. Citește articolul
O speță recent întâlnită, semnalată în spațiul public, aduce în discuție o practică neconformă: un angajator care, deși menționează pe fluturașul de salariu contravaloarea tichetelor de masă și operează reținerile fiscale aferente, omite să alimenteze cardurile salariaților. Ce-i de făcut? Citește articolul
Auzim nu de puține ori de situația în care un salariat intră în concediul de odihnă la care are dreptul anual, iar sarcinile sale sunt integral preluate, adesea informal și sub presiunea continuității activității, de către colegii rămași. Deși pare o simplă exprimare a „spiritului de echipă”, pentru cei rămași preluarea unor sarcini suplimentare, chiar și pentru o perioadă scurtă de timp, înseamnă un volum uriaș de muncă în plus. Când devine asta o problemă? Citește articolul
Practica ilegală a „șefului din umbră” - persoană fără calitate juridică ce exercită atribuții manageriale într-o companie - încalcă atât legislația societară cât și dreptul muncii. Intervenția unui terț în managementul angajaților reprezintă o administrare de fapt fără mandat legal și generează multiple efecte negative. Citește articolul
Flexibilitatea locului de muncă, în special prin modalități precum telemunca, a devenit nu doar o aspirație, ci o realitate pentru mulți lucrători și o strategie adaptativă pentru numeroși angajatori. Această modalitate de organizare a muncii aduce beneficii incontestabile, dar și provocări, mai ales atunci când intervin evenimente de viață semnificative, cum ar fi concediul pentru creșterea copilului (CCC). Ce se întâmplă însă când unui lucrător, obișnuit să presteze muncă în regim de telemuncă anterior intrării în CCC, i se solicită la revenire să își schimbe radical modul de lucru, inclusiv prin relocarea într-un alt oraș? Citește articolul
O clauză contractuală care prevede „nulitatea de drept” a contractului de muncă în cazul neprezentării salariatului la serviciu încalcă numeroase prevederi legale incidente în cazul raporturilor de muncă. Codul muncii stabilește limitativ cazurile de încetare a contractului, iar o astfel de clauză ocolește ilegal procedurile legale de cercetare disciplinară, dreptul la apărare și protecția împotriva concedierii abuzive. Citește articolul
Montarea camerelor video în băi, vestiare sau zone de luat masa ale angajaților ridică poate ridica serioase probleme de legalitate. Deși angajatorii pot implementa sisteme de supraveghere în baza interesului legitim, cu respectarea tuturor aspectelor legale, aceștia trebuie să demonstreze că măsura este proporțională și că au încercat anterior metode mai puțin intruzive. În spații precum băile sau vestiarele, nivelul de intimitate așteptat de angajați este însă unul deosebit de ridicat, iar supravegherea video constituie o încălcare disproporționată a vieții private, fiind practic imposibil de justificat legal, chiar și pentru scopuri de securitate. Citește articolul