Ziua de 17 decembrie 2021 era data până la care România trebuia să transpună în legislația noastră Directiva europenă privind avertizorii de integritate (numiți și "whistleblowers"), ori prin OUG, ori printr-o lege, însă nici la această dată un act normativ cu aceste prevederi nu a fost oficializat. Totuși, în această săptămână, pe circuitul de avizare se află un proiect de lege inițiat de Guvern ce are ca termen de intrare în vigoare finalul lunii martie 2022. Citește articolul
O directivă care urmează curând să fie transpusă în legislația națională va obliga firmele mai mari să asigure canale interne de preluare a sesizărilor salariaților cu privire la nelegalitățile descoperite de aceștia în contextul profesional. Odată primită o raportare, în ce măsură cei care o analizează ar putea să o respingă pe considerentul că probele ce vin în sprijinul celor afirmate sunt obținute prin metode ce ele însele ocolesc legea sau o încalcă în mod vădit? Citește articolul
Prevederile care urmează să vină, în curând, prin proiectul de lege ce transpune în legislația autohtonă obligațiile din directiva europeană privind avertizorii de integritate, așa-numiții “whistleblowers”, se vor suprapune cu o serie de datorii pe care angajatorii le au deja, fiind utilă realizarea unui audit în cazul procedurilor interne, pentru a descoperi cum se poate face o uniformizare a tuturor obligațiilor. Citește articolul
Aflată încă la stadiul de proiect, o viitoare lege care transpune o directivă europeană importantă urmează să impună firmelor cu mai mulți angajați un nou set de reguli - și, implicit, un set suplimentar de proceduri și „hârtii”, chiar dacă doar la nivel electronic. Vorbim de legea privind protecția avertizorilor de integritate („whistleblowers”), cei care aduc la lumină fapte ce constituie încălcări ale legii. Ce vor trebui să facă multe companii, în doi ani? Să stabilească proceduri interne de raportare a acestor fapte, să se asigure de protecția avertizorilor și de confidențialitatea procesului de raportare, dar și să desemneze anumiți responsabili. Citește articolul
În viitorul apropiat, firmele cu mulți salariați vor trebui să aibă canale interne pentru preluarea sesizărilor de la aceștia, motiv pentru care specialiștii NNDKP au explicat recent aspectele-cheie legate de noua obligație. Măsura este prevăzută într-un proiect de lege al Ministerului Justiției, care va transpune directiva europeană privind avertizorii de integritate (sau whistleblowers, cum se spune în engleză). Citește articolul
În viitorul apropiat, angajatorii mari vor trebui să implementeze un sistem de raportare a eventualelor încălcări ale legii, care să îi protejeze pe cei care fac sesizări, cunoscuți și drept avertizori de integritate -- whistleblowers --, în sensul în care, cât timp dezvăluirile sunt făcute cu bună-credință, aceștia să aibă certitudinea că nu sunt expuși unor sancțiuni. Acest sistem va trebui, conform specialiștilor, să fie unul electronic, dar care să fie însoțit, la rândul lui, și de varianta de raportare în sistem fizic, indiferent de fiabilitatea celui tehnic deja implementat. De asemenea, pe lângă aceste sisteme, angajatorii ar trebui să creeze și politici integrate privind primirea și soluționarea raportărilor și training-uri de conformitate, să desemneze o persoană independenă și imparțială pentru a soluționa alertele, să facă orice modificări contractuale s-ar impune și, mai ales, să realizeze o comunicare internă și externă coerentă. Citește articolul
Deși, în viitorul apropiat, numai firmele cu mulți salariați vor trebui să aibă canale interne pentru preluarea sesizărilor de la aceștia, specialiștii NNDKP sfătuiesc toți angajatorii să implementeze un asemenea mecanism, dacă pot. Obligația pentru firmele mari este prevăzută într-un proiect de lege al Ministerului Justiției, care va transpune anul acesta directiva europeană privind avertizorii de integritate (whistleblowers). Citește articolul
Companiile cu mulți angajați vor fi obligate să organizeze mecanisme și proceduri pentru cei ce raportează nereguli întâlnite în activitatea firmei sau încălcări ale legislației, potrivit unei directive europene care trebuie transpusă la noi, prin lege sau ordonanță, până în decembrie 2021. Directiva UE are ca prim scop stabilirea unor măsuri de protecție a celor care fac sesizări (sau, după cum mai sunt cunoscuți, avertizori de integritate - whistleblowers) și acoperă multe zone ale legislației europene, inclusiv cea privind siguranța alimentară, protecția datelor, sănătatea publică sau protecția mediului. Citește articolul
O nouă directivă europeană, care va trebui să fie transpusă și în România, prevede obligația pentru anumite companii de a crea canale interne prin care angajații lor (și nu numai) să poată raporta încălcări ale legislației Uniunii Europene (UE). Mai mult, avertizorii (whistleblowers) care raportează aceste încălcări vor fi feriți de orice represalii din partea companiei vizate. Citește articolul