ACCES PREMIUM

Delegarea vs. detașarea salariaților în străinătate: În sarcina cui cade răspunderea legală în cazul unui accident de muncă?

Când trimite un salariat să lucreze în străinătate, angajatorul trebuie să stabilească clar dacă este vorba de delegarea sau detașarea angajatului. De ce? Pentru că în cazul detașării, angajatorul are posibilitatea, și îi este recomandat, să încheie cu entitatea la care își trimite salariatul un acord prin transferul responsabilităților privind securitatea și sănătatea în muncă (SSM). O implicație directă a acestui acord este că, în cazul unui accident de muncă, răspunderea judiciară nu "pică" pe administratorul firmei din România. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Ce obligații legale are un angajator al cărui salariat detașat în străinătate are un accident în timpul repausului?

Dacă un salariat detașat transnațional suferă un accident în timpul său de repaus zilnic sau săptămânal, angajatorul are o serie de obligații legate de securitatea și sănătatea în muncă de îndeplinit, pentru a stabili dacă respectivul accident se consideră a fi sau nu unul de muncă. Chiar dacă angajatorul îi oferă salariatului detașat accesul la serviciile de asistență medicală în statul în care l-a trimis, el poate să încheie pentru acesta și asigurări de sănătate facultative. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Remunerația de detașare: Ce (nu) poate fi inclus în această categorie

Recomandarea specialiștilor este ca documentele de detașare ale salariatului să conțină detaliat și defalcat remunerația și cheltuielile suportate de angajator, cum ar fi cele pentru transport, cazare și masă, pentru că, în caz contrar, pot apărea implicații fiscale asupra angajatorului în țara în care se află angajatul. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Telemunca în străinătate nu trebuie confundată cu detașarea salariaților. Explicațiile consultanților

Telemunca făcută de salariați români în afara granițelor țării noastre, din orice punct al lumii, devine o situație din ce în ce mai întâlnită, însă nu trebuie confundată cu detașarea, mai ales că doar ultima beneficiază de un cadru legislativ specific. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Călătoriile de afaceri: Le revin firmelor obligații din zona detașărilor și în aceste cazuri?

În mod normal, când spunem că un angajat călătorește în interesul afacerii (business travel) nu ne gândim la noțiuni din zona detașării. Dar călătoriile de afaceri pot avea scopuri diferite și șederea poate fi mai scurtă sau mai lungă. În contextul în care, dacă ne raportăm doar la Uniunea Europeană, vorbim de atâtea state europene cu legislații diferite, firmele trebuie să ia în calcul că inclusiv în cazul acestor călătorii pot fi incidente anumite obligații în statele-gazdă. De cele mai multe ori, vorbim de notificarea autorităților, iar riscul este reprezentat de amenzi destul de mari uneori. Citește articolul

ACCES PREMIUM

UPDATE Normele de aplicare ale Legii detaşării transnaţionale, modificate oficial

Cei care detaşează salariaţi în România peste 12 luni nu sunt obligaţi să garanteze mai mult decât pentru cei detaşaţi sub acest interval, dacă cer aplicarea unui regim derogatoriu prin anunţarea inspectoratului teritorial de muncă, după ce normele metodologice privind detaşarea salariaţilor au fost modificate recent pentru a le corela cu legislaţia aplicabilă din vara anului trecut. Citește articolul

ACCES PREMIUM

O decizie recentă a CJUE clarifică utilizarea formularului A1 în cazul agenților care plasează forță de muncă în străinătate

Potrivit unei recente decizii a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), dacă agentul de muncă temporară doar recrutează și pune la dispoziție angajați numai pentru companii din alte state, dar mai deloc pentru companii din același stat, unde pretinde că-și desfășoară preponderent activitatea, nu e posibilă folosirea prevederilor europene care recunosc, prin formularul A1, aplicarea unei alte legislații de asigurări sociale pentru angajații trimiși în străinătate. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Salariații mobili în UE: Specialiștii recomandă verificarea valabilității formularelor S1 și A1 în contextul modificărilor în condițiile de detașare

Pentru salariații detașați care desfășoară activitatea în două sau mai multe state ale Uniunii Europene (UE) există reguli prestabilite care aliniază și coordonează sistemele sociale din statele europene pentru ca angajații să fie asigurați oriunde ar lucra. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Impactul COVID-19 asupra mobilității internaționale a salariaților: Schimbarea rezidenței fiscale și alte probleme ridicate

În cazul în care angajatul desfășoară activitate din alt stat decât cel în care lucra în mod obișnuit, din cauza restricțiilor impuse în contextul COVID-19, tratamentul fiscal aplicabil se poate modifica? Unde se datorează impozit pentru ajutoarele date de guverne în ultima vreme angajaților? Și în ce măsură s-ar putea confrunta firmele cu impuneri fiscale suplimentare dacă angajații sau cei din conducerea firmelor sunt nevoiți să lucreze din alte state? Acestea au fost principalele probleme, în contextul taxării internaționale, care au decurs din restricțiile impuse mobilității lucrătorilor. Iată ce lămuriri oficiale au primit: Citește articolul

ACCES PREMIUM

Detașarea în afara României în 2021: Cinci aspecte esențiale de care să ții cont, ca angajator

În contextul unor modificări legislative de anul trecut și al ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană (UE), specialiștii de la Radu Opriș au vorbit recent, la conferința avocatnet.ro pe legislația muncii, despre chestiunile esențiale de care să țină cont angajatorii, în 2021, atunci când fac detașări. Vorbim atât de detașările transnaționale, adică în cadrul UE, cât și de detașările în state terțe. Citește articolul