ACCES PREMIUM

Iluzia echilibrului viață-muncă sau când șefii promovează pauza, dar favorizează prezența și disponibilitatea constantă

Într-o piață a muncii din ce în ce mai conștientă, cel puțin la nivel declarativ, de importanța bunăstării angajaților, un paradox persistent subminează eforturile de a crea un mediu de lucru cu adevărat echilibrat. Companiile investesc în programe de wellness și laudă beneficiile pauzelor și ale timpului liber, însă, în culise, o realitate mai puțin măgulitoare își face loc: mulți manageri continuă să îi perceapă negativ sau chiar „să îi pedepsească” discret pe acei salariați care își iau în serios dreptul la deconectare după orele de program. Această contradicție nu este doar o simplă disonanță corporativă, ci alimentează o cultură a epuizării și reflectă o înțelegere adesea superficială a riscurilor psihosociale. Analizăm acest fenomen, pornind de la constatările unor studii recente, și explorăm relevanța sa majoră pentru piața muncii din România, unde gestionarea sănătății mintale la locul muncă este, din păcate, încă frecvent tratată ca o formalitate. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Realități de pe piața muncii

Are angajatorul dreptul să mă sune când vrea?

Deși prin contractul de muncă salariatul se obligă să presteze anumite activități, în beneficiul și sub autoritatea unui angajator, într-un interval de timp determinat și conform unui program pe care ambele părți îl stabilesc chiar în cadrul acestui contract, predictibilitatea și linia clară care separă viața privată de cea profesională nu sunt mereu elemente comune ale raporturilor de muncă, deși ar trebui. Nu știm dacă lipsa informării conduce la situații în care relația de muncă este privită ca fiind una de pură și completă subordonare sau este vorba exclusiv de vulnerabilitatea lucrătorilor, care sunt nevoiți să accepte orice condiții de muncă, dar cert e că sunt aspecte pe care atât angajatorii, cât și lucrătorii le ignoră constant în piața muncii din România.  Citește articolul

ACCES PREMIUM

Ce valoare ar putea avea legiferarea dreptului la deconectare într-o realitate unde angajatorii nu respectă nici regulile puse pe hârtie de zeci de ani

Parlamentul European a propus, acum mai bine de trei ani, o directivă privind dreptul la deconectare, care ar permite angajaților să fie inaccesibili în afara orelor de lucru fără a fi penalizați, un drept recunoscut în prezent doar de câteva state membre ale Uniunii Europene (UE), precum Franța și Belgia. Această reglementare vizează asigurarea unui echilibru între viața profesională și cea personală, echilibru care e reflectat însă demult de norme internaționale, europene și naționale, dar care este adesea ignorată de angajatori, ceea ce conduce la abuzuri și la sancționarea angajaților când nu e cazul. Deși legislația existentă limitează timpul de muncă și garantează concediile, constrângerile impuse de unele firme sau instituții/autorități complică respectarea unui principiu fundamental. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Ce pot face angajatorii ca să sprijine angajații-părinți în echilibrarea responsabilităților profesionale cu cele familiale

Fie că vorbim de orare flexibile de lucru, de îngăduirea celor câteva zile de telemuncă lunar, de suportarea totală sau parțială a unor costuri cu creșa, bonele sau alte treburi casnice ori a abonamentelor medicale ce includ servicii și pentru copiii lor, companiile au diverse opțiuni pentru a contribui la un echilibru între muncă și responsabilitățile familiale ale angajaților acestora. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Beneficii și facilități pe care le poți oferi angajaților pentru a îmbunătăți echilibrul dintre viața personală și cea profesională

Flexibilitatea în muncă poate contribui la echilibrarea cerințelor vieții personale și profesionale ale angajaților, oferindu-le opțiuni precum programul individualizat, cel puțin un regim hibrid de muncă, nu doar de la birou și orare mai flexibile de lucru. Zilele de concediu suplimentare sunt un beneficiu care poate contribui la un echilibru mai bun între viața privată și cea profesională. La fel și reducerea timpului de muncă săptămânal. În plus, beneficiile de sănătate și wellness pot contribui la îmbunătățirea stării fizice și psihice a angajaților, legea oferind câteva facilitățile fiscale ce pot reduce costurile pentru respectivele beneficii. Citește articolul