ACCES PREMIUM

Opinie Volumul excesiv de muncă și alte riscuri psiho-sociale: de ce nu e suficient sau chiar necesar să mai venim cu texte noi de lege în paradigma actuală de SSM

Inspecția Muncii are, din 2007, un ghid care recunoaște stresul și suprasolicitarea ca riscuri de SSM – doar că le tratează mai degrabă formal, tehnic și incomplet. Poate problema nu stă, în prezent, în lipsa unei „Legi a burnoutului”, ci în faptul că SSM a rămas, pentru prea mulți angajatori și pentru un sistem de control subdimensionat, doar un exercițiu de bifat rubrici, nu de protejat oameni. Întrebarea reală nu este dacă mai avem nevoie de o lege și de texte care să cadă în coșul „obligații de bifat”, ci dacă avem, în practică, servicii de SSM și inspectori capabili să ia în serios inclusiv riscurile psiho-sociale. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Este burnout-ul o „boală” modernă? Obligația veche și uitată de prevenire a stresului și epuizării la locul de muncă

În ultimii ani, un cuvânt a intrat cu forță în vocabularul nostru profesional și personal: burnout. Îl auzim în discuții la birou, îl vedem peste tot pe platformele sociale, în titluri de presă și îl recunoaștem în propria stare de oboseală cronică.  Citește articolul

ACCES GRATUIT

Interviu Linia fină dintre dedicare și epuizare - o discuție necesară cu dr. Adrian Atasiei despre sănătatea mintală în relațiile de muncă

Într-o lume a muncii care celebrează performanța și proslăvește implicarea, există o figură familiară în aproape orice organizație: salariatul dedicat. Cel care stă peste program, care răspunde la e-mailuri în vacanță, care preia sarcini suplimentare fără să clipească. Gesturile sale sunt adesea văzute ca un etalon al profesionalismului, un motor al succesului. Dar unde se termină dedicarea și unde începe sacrificiul? Unde tragem linia fină dintre loialitate și auto-epuizare? Interviul de față nu este doar o analiză a unui „fenomen la modă”, ci o incursiune esențială la intersecția dintre psihologie și drept. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Ziua internațională a muncii decente: Stresul și epuizarea fizică înseamnă tot hărțuire morală la locul de muncă

Pe 7 octombrie e Ziua internațională a muncii decente, ocazie cu care trebuie să ne reamintim că sintagma „muncă decentă” nu se referă exclusiv la un salariu care trebuie să reflecte valoarea muncii prestate, ci și la un mediu de muncă lipsit de orice pericol, inclusiv din sfera celor care produc, în liniște, efecte negative pe termen lung - cum ar fi stresul și epuizarea fizică. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Studiu Deloitte: Jumătate dintre femeile care lucrează resimt un nivel de stres mai mare decât în urmă cu un an. Salariul nesatisfăcător, principalul motiv pentru schimbarea locului de muncă

Jumătate dintre femeile care lucrează se confruntă cu un nivel de stres mai mare decât în urmă cu un an, iar o pondere similară (49%, în creștere față de 2023) declară că angajatorii nu le susțin în eforturile de a-și echilibra raportul dintre responsabilitățile profesionale și angajamentele din viața personală, conform studiului Deloitte Women @ Work 2024, realizat la nivel global. În schimb, raportul evidențiază scăderea proporției femeilor care susțin că sunt epuizate la un sfert, de la peste o treime în 2023 și de la aproape jumătate în 2022. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Studiu Deloitte: stresul la locul de muncă este principala preocupare a peste jumătate dintre angajații din întreaga lume, urmat de schimbările generate de avansul tehnologic

Potrivit studiului Deloitte Global Human Capital Trends 2024, creșterea nivelului de stres la locul de muncă este principală preocupare pentru peste jumătate dintre angajați la nivel mondial, urmată de avansul tehnologic și de impactul schimbărilor digitale asupra locurilor de muncă. Conceptul de sustenabilitate umană, care vizează crearea unui mediu de lucru durabil din punct de vedere al capitalului uman, este introdus, arătând că doar 46% dintre respondenți iau măsuri concrete în acest sens. Studiul subliniază importanța adaptării organizațiilor la noile tehnologii și la nevoile angajaților, evidențiind diferențele de percepție între lideri și angajați. Integrarea imaginativă a tehnologiei și a oamenilor este crucială pentru succesul organizațiilor, iar evoluția resurselor umane către o abordare interdepartamentală este considerată esențială în contextul actual al pieței muncii. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Sănătatea mintală și riscurile psihosociale: Spania face un pas important în privința securității și sănătății lucrătorilor. În România, interesul pe subiect este unul scăzut

Datele indică o creștere a nivelului de stres profesional după pandemie, iar profesioniștii din resurse umane le recomandă angajatorilor să se aplece, în următoarea perioadă, tot mai mult asupra sănătății mintale la locul de muncă. Deși preocuparea globală pentru gestionarea stresului la locul de muncă este în creștere, progresul la nivel național în gestionarea stresului profesional este insuficientă. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Stresul profesional nu ar trebui să fie tratat altfel decât alte riscuri de la locul de muncă

Chiar dacă uneori este dificil de stabilit cu certitudine sursa stresului sau dacă aceasta se află preponderent la locul de muncă sau în afara acestuia, cert e că există o preocupare tot mai intensă la nivel internațional în privința conștientizării factorilor de stres de la locul de muncă și a severității consecințelor stresului profesional. Din nou, angajatorului îi revine prima mutare: așa cum evaluează alte riscuri profesionale, trebuie să o facă și în privința stresului profesional.  Citește articolul

ACCES PREMIUM

Ziua mondială a sănătății mintale

Sănătatea psihică la locul de muncă: între reglementare și ce pot face angajatorii pentru a le asigura angajaților un mediu de lucru sănătos

Despre sănătatea psihică a lucrătorilor a început să se vorbească tot mai mult de când burnout-ul a fost introdus în noua clasificare internațională a bolilor, dar interesul a crescut cel mai mult de când cu pandemia și munca de acasă. În legislația noastră în domeniul muncii avem prea puține referiri la ideea de stres profesional și doar un început de reglementare, însă burnout-ul nu este încă recunoscut ca boală profesională. Dacă ne uităm la aspectele de care lucrătorii se plâng cel mai tare vom observa că tendința e de a arăta cu degetul îndeosebi înspre un volum de muncă foarte mare. Citește articolul