În contextul apariției unei noi declarații fiscale, 397, care vizează indirect activitatea de ridesharing derulată de firme și PFA-uri prin mai multe aplicații active în România, în spațiul public a apărut o nelămurire cu privire la cine depune efectiv formularul. Astfel, este important de știut că declarația este depusă exclusiv de deținătorii aplicațiilor de transport alternativ, nu de firmele și PFA-urile care o utilizează. Iar nedepunerea poate fi sancționată, din moment ce vorbim de o obligație legală. Citește articolul
Firmele și PFA-urile care activează în domeniul transportului alternativ de persoane (ridesharing) și care nu-și îndeplinesc obligațiile fiscale de angajatori, în relație cu șoferii lor, urmează să fie depistate printr-o declarație nouă, potrivit unui ordin oficializat recent. În urma verificărilor preliminare pe care le-a făcut, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a descoperit că numărul șoferilor care lipsesc din evidențele oficiale (adică pentru care nu se achită taxe salariale) se ridică la ordinul zecilor de mii. Noul formular este depus exclusiv de proprietarii aplicațiilor de ridesharing. Citește articolul
În UE, se estimează că peste 500 de platforme digitale de muncă au fost active din 2022 încoace, cu peste 28 de milioane de persoane lucrând prin intermediul lor. Munca pe aceste platforme aduce riscuri și provocări de sănătate și securitate în muncă (SSM), întrucât vorbim de muncă intensivă, de izolare, insecuritatea locului de muncă, de statutul neclar al lucrătorului și de probleme legate de gestionarea sarcinilor și a programelor de lucru prin algoritmii utilizați. În așteptarea directivei privind drepturile lucrătorilor de pe platformele digitale, unele state membre UE s-au inspirat pentru a reglementa prezumții de angajare, dar s-au lovit de dificultăți de formulare care să țină pasul cu schimbările de business făcute de platforme în încercarea de a se sustrage de la răspunderea pentru angajați. Agenția Europeană de SSM (AESSM) a sintetizat recent modul în care SSM-ul se conturează pe platforme, în lumina recentelor evoluții în materie de reglementare și politici, cum ar fi directiva UE din 2024 pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă pentru lucrătorii de pe astfel de platforme. Citește articolul
Mai multe modificări sunt propuse, printr-un proiect de ordonanță de urgență aflat în dezbatere publică la Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (MTI), la legislația privind activitățile de transport alternativ. Poate cea mai importantă dintre schimbările propuse este eliminarea posibilității de colaborare în baza contractelor de închiriere sau comodat, variante folosite de cei mai mulți dintre cei care fac transport alternativ. Citește articolul
Regulile transportului alternativ se vor modifica în următoarea perioadă, potrivit unui proiect de ordonanță pus recent în dezbatere la Ministerul Transporturilor, modificările vizând atât operatorii de transport alternativ, cât și șoferii care colaborează cu aceștia. Printre altele, șoferii vor trebui să afișeze două ecusoane cu datele de identificare, nu unul, așa cum stabilește legislația acum. În plus, aceste ecusoane vor putea fi amplasate și pe lateralul mașini, nu doar în față sau în spate, ca în prezent. Citește articolul
Șoferii ce lucrează pentru aplicații de ridesharing, de exemplu, Uber sau Bolt, ar fi putut primi dreptul de a circula pe benzile speciale destinate transportului în comun, cu condiția să nu perturbe circulația acestora, dar proiectul de lege ce conținea măsura a fost respins definitiv miercuri la Camera Deputaților. Citește articolul
Șoferii care vor să colaboreze cu aplicații de transport alternativ, de pildă, Uber sau Bolt, trebuie să îndeplinească o serie de condiții, potrivit legislației din domeniu. În plus, și mașinile folosite pentru transport alternativ de persoane trebuie să aibă anumite caracteristici, printre care, cel mult nouă locuri. Citește articolul
Multă vreme s-a discutat și încă se mai discută în diverse state europene despre statutul juridic exact al lucrătorilor de pe platformele digitale de muncă; nu neapărat și în România însă, unde chestiunea pare să fie destul de clară, așa cum o arată și un raport recent al unei agenții europene. În realitate, discuția se concentrează prea mult pe încadrarea acestor lucrători ca dependenți sau nu și prea puțin pe necesitățile de sănătate și securitate în muncă (SSM). În fapt, protejarea sănătății și securității acestor lucrători pare unul dintre aspectele pe care autoritățile din statele europene le urmăresc cel mai puțin, cu toate că fenomenul muncii pe aceste platforme este în creștere. Citește articolul
Recent, instanța supremă britanică le-a dat câștig de cauză, în mod definitiv, unor șoferi Uber care au cerut recunoașterea calității de lucrător în raport cu platforma, în locul celei de independent. O decizie importantă pentru piața muncii de acolo, dar pe care merită să o analizăm și noi, prin raportare la propria noastră legislație de muncă și fiscală. La noi, Uber are deja o reglementare, la fel ca alte platforme similare, de transport alternativ. Șoferii sunt priviți, indubitabil, ca independenți în raport cu platforma, deși, esențialmente și nu departe de motivele pe care britanicii le-au analizat la recalificare, șoferii sunt mai legați de companie similar unui lucrător decât unui independent. Am stat de vorbă cu un specialist, pe acest subiect, al posibilei recalificări, la un moment dat, a activității șoferilor (dacă vreunul va solicita asta) într-una dependentă. Citește articolul
Șoferii care au autoturisme cu mai mult de cinci locuri (dar nu mai mult de nouă locuri) pot să facă și ei transport alternativ de-acum, se arată într-o lege aplicabilă de azi. Citește articolul