La promulgare: Mai puține ore petrecute la școală, din 2020. Cine câștigă și cine pierde?

Într-un proiect care a trecut a doua oară prin Parlament, aleșii au inclus și o limitare a numărului de ore petrecute la școală pe care actuala Lege a educației nu o prevede acum: o medie de 20 de ore pe săptămână pentru clasele I-IV, 25 de ore pe săptămână la clasele V-VIII și o medie de 30 de ore pe săptămână la liceu. Singurul lucru care mai lipsește pentru ca modificările să intre în vigoare este semnătura președintelui statului. Reducerea normelor ar urma să intre în vigoare din anul școlar 2020-2021.

"Numărul de ore alocat disciplinelor din planurile-cadru de învățământ este în medie de 20 de ore pe săptămână la învățământul primar, în medie de 25 de ore pe săptămână la învățământul gimnazial și în medie de 30 de ore pe săptămână la învățământul liceal. Aceste ore sunt alocate atât pentru predate și evaluare, cât și pentru învățarea în clasă, asistată de cadrul didactic, a conținuturilor predate", scrie în Propunerea legislativă pentru modificarea art. 66 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011.

Pentru elevi, reducerea numărului de ore pe care trebuie să le petreacă la școală este o veste bună - vorbim, practic, de o reducere de cinci ore în fiecare caz. Cei care susțin interesele cadrelor didactice critică însă această modificare, a cărei primă consecință va fi scoaterea pe tușă a multor cadre didactice care își vor pierde astfel norma didactică. Uniunea Sindicatelor Libere din Învăţământul Preuniversitar (USLIP) Iaşi acuză pierderea a circa 15.000 - 20.000 de locuri de muncă în urma acestei modificări, în timp ce Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) vorbește de 25.000 de cadre didactice ce vor fi afectate.

Problema este că, așa cum spuneam mai sus, textul propunerii a mai trecut odată prin Parlament, chiar și pe la șeful statului, care l-a trimis înapoi la legiferare tocmai pentru că "modificarea normelor didactice aferente încadrărilor personalului didactic din învățământul preuniversitar necesită o evaluare prealabilă a impactului asupra resursei umane din educație". În a doua tură legislativă, o astfel de evaluare nu a fost prezentată - nu se regăsește la caseta legislativă.

Pe de altă parte, cu tot beneficiul adus elevilor, susține FSLI, intrarea în vigoare a acestei reduceri a normelor ar trebui amânată, prin ordonanță de urgență, de către Guvern, iar concomitent cu asta ar trebui adopte o serie de măsuri suplimentare. Ce propune Federația, mai exact:

• modificarea programelor școlare pentru ca elevii să nu fie obligați să suporte același volum de materie în mai puține ore;
• reducerea numărului de elevi la clasă, "pentru îmbunătățirea calității actului educațional, precum și implementarea programului “Școală după școală” de care să beneficieze toți elevii, pentru a fi sprijiniți la realizarea temelor și, totodată, supravegheați, în condițiile în care cunoaștem faptul că tot mai multe familii nu mai au timpul necesar pentru aceste activități oferite copiilor";
• introducerea programului gratuit prin care să li se asigure elevilor o masă caldă.

Totodată, Federația avertizează că intrarea în vigoare a acestei modificări, așa cum au votat-o parlamentarii, are potențial serios să ducă la un conflict uriaș în sistemul de educație preuniversitar.

“Federația Sindicatelor Libere din Învățământ este pregătită să lucreze, prin intermediul specialiștilor pe care îi are, alături de responsabili din Ministerul Educației Naționale la o reformă reală a sistemului de învățământ, prin care să fie puse în aplicare toate măsurile prin care să creștem calitatea educației și să păstrăm cadrele didactice care își fac meseria în sistem.

Această lege prin care se vrea reducerea numărului de ore din planurile cadru, fără a se lua măsurile suplimentare propuse, va fi o mai mare lovitură dată învățământului preuniversitar. De aceea este absolut necesar să fie prorogat termenul de aplicare a legii, până când se vor pune în practică și aceste măsuri suplimentare, pentru că este imposibil ca acestea să fie implementate până la 1 septembrie 2020, data la care ar trebui să intre în vigoare această lege.

Altfel, există riscul major să fie declanșat un conflict de amploare în învățământul preuniversitar”, a declarat Simion Hancescu, președinte FSLI.

Contextul ne face să aducem aminte că, anul trecut, dascălilor li s-a promis (oficial, prin act normativ) că în toamna anului 2020 vor primi salariile din Legea salarizării bugetare - cu alte cuvinte, ei au fost desemnați să primească mai repede creșterile salariale decât alte categorii de bugetari. La vremea respectivă, măsura a fost criticată pentru efortul bugetar semnificativ pe care îl va presupune.

Atenție! Propunerea de modificare a legii mai are nevoie de semnătura președintelui statului și de publicarea în Monitorul Oficial pentru a intra în vigoare.