ACCES GRATUIT
UPDATE: Decizia CCR prin care s-a stabilit că apariția motivării după pronunțarea hotărârilor penale încalcă drepturile justițiabililor, oficializată. Legislația, deja modificată
Curtea Constituțională a României (CCR) nu e de acord cu textul din Codul de procedură penală legat de motivarea hotărârilor judecătorești. Mai exact, CCR a declarat neconstituțională, printr-o decizie pronunțată la începutul lunii aprilie și oficializată astăzi, practica veche a instanțelor, prin care motivarea era emisă la ceva vreme de la anunțarea unei hotărâri. După cum apare în motivarea deciziei CCR, ce a apărut spre începutul lunii mai pe site-ul instituției, "redactarea hotărârii judecătorești (...) ulterior pronunțării minutei (soluției) dispuse în cauză (...) este aptă să lipsească persoana condamnată de garanţiile înfăptuirii actului de justiţie, aduce atingere dreptului de acces la instanță și dreptului la un proces echitabil". În mod normal, apariția unei decizii CCR în Monitorul Oficial marchează începutul perioadei de 45 de zile în care autoritățile trebuie să modifice legislația în acord cu aceasta. Totuși, deoarece legislația a fost deja modificată în acord cu decizia din aprilie a CCR, oficializarea ei nu are efecte concrete.
Articolul continuă mai jos
În
Decizia CCR 233/2021, ce conține, de fapt, motivarea Curții privind decizia din aprilie și care a fost publicată luni în Monitorul Oficial nr. 508, scrie că
"motivarea hotărârilor judecătoreşti îndeplineşte câteva funcţii importante: reprezintă un mecanism de control al instanţei, care trebuie să demonstreze că hotărârea sa este legală, dreaptă şi corectă, în fapt și în drept; reprezintă o înscriere oficială a argumentelor în favoarea soluției; inspiră un sentiment de încredere socială şi constituie un control democratic al administrării justiţiei; întăreşte principiul autorităţii de lucru judecat și al prezumției de nevinovăție; reprezintă temeiul executării hotărârii judecătorești, precum și al contestării acesteia la o instanţă superioară".
Decizia CCR a devenit obligatorie din momentul publicării ei în Monitorul Oficial, aceasta însemnând că prevederile neconstituționale au devenit inaplicabile. În mod obișnuit, din acest moment, Parlamentul avea la dispoziție 45 de zile pentru a pune legislația în acord cu decizia CCR (sau Guvernul, care se poate mișca mai repede prin intermediul ordonanțelor). Totuși, pentru că
regulile din Codul de procedură au fost deja modificate pentru a fi în acord cu criticile judecătorilor, publicarea acestei decizii în Monitorul Oficial nu va mai avea efecte.
Mai exact, prin Legea nr. 130 /2021, ce a modificat Codul de procedură penală de sâmbătă,
prevederile legale au fost puse în acord cu decizia CCR. Mai multe detalii despre legea care a modificat de puțină vreme legislația penală pot fi găsite în
acest material.
În aceste condiții, potrivit Curții, redactarea hotărârii judecătoreşti ulterior pronunţării soluţiei în dosarele penale nu făcea altceva decât să lipsească condamnatul
"de garanţiile înfăptuirii actului de justiţie" și "aduce atingere dreptului de acces la instanță și dreptului la un proces echitabil".
De asemenea, CCR
"constată că punerea în executare a unei hotărâri judecătorești definitive anterior motivării în fapt și în drept a acesteia este contrară dispozițiilor constituționale și convenționale referitoare la libertatea individuală și siguranța persoanei și celor care consacră demnitatea umană și dreptatea, ca valori supreme în statul de drept".
În esență, decizia CCR din aprilie stabilește că
“este necesar ca hotărârea judecătorească să fie redactată, motivată în fapt și în drept, la data pronunțării”. Asta a schimbat modul în care se pronunță de-acum hotărârile instanțelor, în sensul că
motivarea trebuie să apară în același timp cu hotărârea.
Anterior, după ce dezbaterile din cadrul unui proces se încheiau, judecătorul delibera, scria decizia într-o minută și, la ceva vreme de la acel moment, redacta motivarea hotărârii.
Așa cum sublinia judecătorul Cristi Danileț la puțină vreme de la apariția deciziei CCR, într-o
postare pe pagina personală de Facebook, redactarea motivării după apariția hotărârii genera mai multe
situații atipice:
- de la pronunțarea soluției și până la redactarea hotărârii se putea întâmpla ca judecătorul să nu se mai ocupe de caz din diverse motive - transfer, deces, demisie, pensionare - și nu se știa cine să motiveze soluția dată de altcineva;
- în timpul redactării, judecătorii realizau că au greșit soluția sau au uitat să scrie ceva în minută, ceea ce îi forța să motiveze greșit acea soluție;
- termenul de apel/contestație curge de la pronunțarea soluției, ceea ce însemna că cel nemulțumit de ea mai întâi o contesta, apoi afla motivele avute în vedere de către instanță;
- dacă ceea ce se pronunța era o soluție definitivă, asta însemna că ea se punea, mai întâi, în executare și abia apoi inculpatul afla motivele pentru care era în penitenciar;
- redactarea motivării, în unele cazuri, putea să aibă loc la câteva luni de la pronunțarea soluției.
Context articol:
Articol recomandat pentru departamentele
Juridic & Conformitate,
Managementul Riscului & Control Intern,
Responsabilitate Socială & Sustenabilitate (CSR/ESG),
Relații Publice & Afaceri Corporative,
Relații cu Investitorii & Guvernanță Corporativă
Articolul face referire la următoarele acte normative
DECIZIE nr 233 / 2021,
LEGE nr 130 / 2021,
LEGE nr 135 / 2010
Citește mai mult despre
CCR,
hotarare judecatoreasca,
motivare hotarare judecatoreasca,
proces penal,
instanta,
instanta judecatoreasca,
instante,
procese penale
--
Acest material este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale, conform termenilor și condițiilor de furnizare a serviciilor avocatnet.ro. Conform legislației în vigoare, este strict interzisă copierea, reproducerea, redistribuirea, republicarea sau orice altă formă de reutilizare a acestui conținut, integral sau parțial, fără consimțământul scris al avocatnet.ro. Nerespectarea acestor prevederi poate atrage răspunderea civilă, contravențională sau penală.
Comentarii articol (4)