Ce țări europene impun taxe pe profiturile excepționale ale băncilor

Ce țări europene impun taxe pe profiturile excepționale ale băncilor

Italia a devenit marţi ultima ţară europeană care impune băncilor o taxă pe profiturile excepţionale, o decizie motivată de interesul de a-i ajuta pe cei care au credite ipotecare, transmite Reuters care a publicat o analiză a taxelor impuse pentru profiturile excepţionale precum şi a taxelor impuse în mod special băncilor în Europa.

Cehia 

Camera inferioară a parlamentului de la Praga a aprobat în luna noiembrie o taxă de 60% pe profiturile excepţionale ale băncilor şi firmelor din energie, în speranţa că astfel va fi strânsă la buget suma de 3,4 miliarde de dolari pe an şi a-i ajuta pe oamenii şi firmele afectate de creşterea preţurilor la electricitate şi gaze. 

Franţa 

Preşedintele Emmanuel Macron a spus în luna martie că firmele cu mai mult de 5.000 de angajaţi ar trebui să împartă mai mult din profiturile lor "excepţional de mari" cu angajaţii, în loc să răscumpere acţiuni. Însă atât Macron cât şi ministrul de Finanţe, Bruno Le Maire au exclus posibilitatea unei taxe excepţionale. Asta pentru că băncile franceze sunt supuse unei legi anti-cămătărie care limitează ritmul de creştere trimestrială a preţului creditelor. De asemenea, Franţa are o schemă populară de economii reglementate, care este responsabilă pentru aproape 20% din depozitele bancare, şi care include o legătură între dobânda oferită şi evoluţia inflaţiei. 

Germania 

Pentru unele din cele mai mari bănci germane, venitul net din dobânzi a crescut cu 50% până la 70% de la minimele din era pandemiei, dar o taxă pe profiturile excepţionale nu a fost un subiect de discuţie pentru ministrul de Finanţe, Christian Lindner, considerat un apropiat al mediului de afaceri. Ministerul german al Finanţelor nu a dorit să comenteze decizia autorităţilor din Italia dar a subliniat că majorarea taxelor este exclusă de coaliţia guvernamentală din Germania. 

Traderii europeni depozitează gaze naturale în Ucraina, datorită preţurilor mici

Traderii europeni de gaze naturale au început să depoziteze gaze naturale în Ucraina, pentru a profita de preţurile mai mici şi de capacitatea disponibilă acolo, indiferent de riscurile implicate de războiul aflat în desfăşurare, au declarat trei comercianţi şi oficiali ai unor companii, citați de Reuters și News.ro.

După invadarea Ucrainei de către Rusia, începută în februarie anul trecut, Uniunea Europeană (UE) a încercat să realizeze niveluri ridicate de stocare a gazelor pentru a compensa scăderea ofertei ruseşti, în special în lunile de iarnă cu cea mai mare cerere.

Există în prezent aşteptări ca UE să atingă obiectivul de a-şi umple facilităţile de depozitare până la 90% până la 1 noiembrie.

Comercianţii au spus că există o logică comercială în depozitarea în Ucraina, în plus faţă de pe teritoriul UE, pentru a profita de preţurile mai mici acum, faţă de livrarea viitoare.

Gazul pentru livrarea în septembrie are un preţ de 30 de euro (32,96 dolari) pe MWh, comparativ cu preţurile forward pentru primul trimestru din 2024, aflate la 49 de euro, conform preţurilor de pe piaţa futures pe gaz olandeză TTF.

Grupul ceh EPH a declarat pentru Reuters că decizia de a utiliza capacităţile de stocare ucrainene este, de asemenea, un semn de încredere în ţară.

„EP Commodities transportă gaze naturale în Ucraina şi utilizează facilităţi de stocare a gazelor din Ucraina. Credem în fiabilitatea sistemelor de transport şi stocare a gazelor din Ucraina, dovedite chiar şi într-o situaţie de război atât de dificilă”, a declarat Miroslav Hasko, preşedintele EP Commodities al EPH.

Seceta puternică se menţine pe suprafeţe extinse din Muntenia şi Dobrogea

Conţinutul de apă din sol în cultura de porumb neirigat va avea valori scăzute şi deosebit de scăzute (secetă pedologică moderată şi puternică) pe suprafeţe extinse din Muntenia şi Dobrogea, precum şi în zone din Moldova, Oltenia şi Crişana, potrivit prognozei de specialitate emisă de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) pentru perioada 8 - 14 august 2023.

"Rezerva de umiditate pe adâncimea de sol 0-100 cm, în cultura de porumb neirigat, se va încadra în limite satisfăcătoare, apropiate de optim şi optime, în Banat, Maramureş şi Transilvania, cea mai mare parte a Olteniei şi a Crişanei, local vestul, nordul, centrul, nord-vestul şi nord-estul Munteniei, nordul, estul, nord-vestul, izolat sudul şi sud-estul Moldovei, nordul Dobrogei. Conţinutul de apă din sol va prezenta valori scăzute şi deosebit de scăzute (secetă pedologică moderată şi puternică) pe suprafeţe extinse din Muntenia, şi Dobrogea, local în vestul, centrul, estul, sudul, sud-vestul şi izolat nord-estul Moldovei, estul Olteniei, vestul Crişanei", potrivit ANM.

Ca urmare a temperaturilor ridicate din aer şi sol din zilele cele mai calde, ritmurile de dezvoltare ale culturilor prăşitoare şi pomi-viticole vor fi afectate.

La cultura de grâu de toamnă semănată tardiv se vor continua şi chiar definitiva lucrările de recoltare de pe ultimele suprafeţe. Floarea-soarelui va înregistra înflorirea (80-100%), maturitatea în ceară şi maturitatea deplină (10-100%), pe aproape întreg teritoriul agricol.

Porumbul va parcurge fazele de înflorire (80-100%), mătăsire (50-100%) şi maturitate în lapte (30-100%), cele mai avansate în vegetaţie fiind culturile semănate în epoca optimă, unde se va continua maturitatea în ceară (10-80%). Sfecla de zahăr se va afla la alungirea/îngroşarea axei hipocotile, concomitent cu acumularea zahărului în rădăcină, în toate bazinele de cultură.