Ministrul Economiei: Oportunitatea pe care o avem în Europa este faptul că începând cu 2027-2030 toată energia din România va fi verde

România rămâne pe primul loc în UE la pierderile din TVA. Deficitul încasării a ajuns la 9 miliarde de euro

România se menţine pe primul loc între statele membre ale Uniunii Europene la neîncasarea TVA, cu un deficit estimat la 36,7% la nivelul anului 2021, adică 9 miliarde euro, în scădere uşoară de la 37,3% în 2020, potrivit unui raport recent al Comisiei Europene, transmite Agerpres.

Conform sursei citate, România îşi adânceşte pierderile din TVA în termeni nominali la 9 miliarde euro în 2021 faţă de 7,9 miliarde euro în 2020, anul precedent din raport.

"Deficitul reprezintă pierderile pe care le au la TVA bugetele statelor din cauze multiple: evaziune, fraudă, insolvenţe, faliment, erori administrative. Vedem că, din păcate, România continuă să fie campioană incontestabilă la pierderile din TVA, cu 9 miliarde de euro în 2021. Dacă raportăm această sumă la deficitul bugetar al ţării din acelaşi an, de 80 miliarde de lei, observăm că jumătate din acesta ar fi putut fi teoretic acoperit dacă TVA ar fi fost colectată la nivelul la care reuşesc Olanda sau Finlanda.”, conform lui Daniel Anghel, de la PwC România, citat de Agerpres.

Acesta precizează că este imperativă o colectare mai bună a TVA

„Deficitul de TVA nu este doar cel mai mare din UE, dar la distanţă al ţării clasate pe locul doi, Grecia care înregistrează un decalaj cu 10 pp mai mic decât al României. Să sperăm că anul viitor programele implementate sau în curs de implementare ale ANAF, precum e-factura, casele de marcat electronice, SAF-T, vor furniza suficiente date relevante autorităţilor pentru a le sprijini în identificarea zonelor de evaziune sau de neconformare la plata TVA", a mai precizat Daniel Anghel.

Conform rapoartelor Comisiei Europene, începând din 2015, România a ocupat primul loc, în fiecare an, între statele membre, având cel mai mare decalaj de TVA. CE notează că decalajul a rămas mare, în ciuda condiţiilor favorabile pentru îmbunătăţirea conformităţii.

Ministrul Economiei: Oportunitatea pe care o avem în Europa este faptul că începând cu 2027-2030 toată energia din România va fi verde

Toată energia din România va fi o energie verde, începând cu 2027-2030, iar aceasta este cea mai mare oportunitate pe care o avem noi astăzi în Europa, a declarat, miercuri, ministrul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, Ştefan-Radu Oprea, la cea de-a XXX-a ediţie a Topului Firmelor din Capitală, transmite Agerpres.

„Ce cred eu că înseamnă o mare oportunitate pentru România? Am fost în Germania la un mare forum economic, am fost în Statele Unite, am avut foarte multe întâlniri, dar am avut şi mai multe întâlniri în România. Oportunitatea pe care o avem noi astăzi în Europa este faptul că începând cu 2027-2030 toată energia din România va fi o energie verde.

Avem o nouă lege care va trece probabil sesiunea aceasta de Parlament, cu certitudine de Guvern, pentru că deja am şi avizat la Ministerul Economiei. Vorbesc despre Legea offshore, despre potenţialul pe care Marea Neagră îl are în energii regenerabile, în energia verde.

Am văzut la firma Bosch, am vorbit cu alţi investitori din Germania care pot deveni companii nodale în România, care pot să dezvolte pe orizontal noi oportunităţi pentru foarte multe întreprinderi mici şi mijlocii din România, pe diverse domenii şi sectoare de activitate. Şi aici ar trebui să învăţăm împreună cum facem ca informaţia să ajungă mai repede la dumneavoastră şi dumneavoastră să puteţi reacţiona deopotrivă mai repede”, a precizat Oprea.

Acesta a subliniat că o mare oportunitate pentru România este şi trecerea la nuclear.

„Am avut conversaţii foarte bune cu Nuclearelectrica, cu cei care sunt implicaţi în proiectul, spre exemplu, pe SME şi putem împreună să învăţăm o chestiune pe care cred eu că am uitat-o sau poate nu ne-a fost foarte aproape de foarte mult timp, aceea de a fi lideri, pentru că putem să devenim lideri regionali în energie nucleară. Este această şansă unică pentru România. Gândiţi-vă doar la faptul că suntem singurii care avem energie nucleară pe tehnologie vest de la bun început. Toţi ceilalţi din preajma noastră au numai energie cu tehnologie rusească. Este o certitudine că va trebui să fie schimbată. Cu ce? Cu noile tehnologii care vor porni din România”, a explicat ministrul Economiei.

Gaura din buget se adâncește periculos. Deficitul a ajuns la 3,55% din PIB în primele nouă luni ale anului

Execuţia bugetului general consolidat în primele nouă luni ale anului 2023 s-a încheiat cu un deficit de 56,46 miliarde lei, respectiv 3,55% din PIB faţă de deficitul de 41,70 miliarde lei, respectiv 2,96% din PIB aferent primelor nouă luni ale anului 2022, anunţă Ministerul Finanţelor.

”Execuţia bugetului general consolidat în primele nouă luni ale anului 2023 s-a încheiat cu un deficit de 56,46 miliarde lei, respectiv 3,55% din PIB faţă de deficitul de 41,70 miliarde lei, respectiv 2,96% din PIB aferent primelor nouă luni ale anului 2022. Veniturile totale au însumat 368,03 miliarde lei în primele nouă luni ale anului curent, în creştere cu 11% (an/an). Dinamica acestora a fost susţinută în principal de evoluţia încasărilor din impozitul pe salarii şi venit, contribuţii de asigurări, fonduri europene şi impozitul pe profit. Încasările din TVA au consemnat o dinamică pozitivă mai temperată, explicată atât de decelerarea bazei macroeconomice, cât şi de un nivel mai ridicat al restituirilor de TVA”, precizează Ministerul Finanţelor.

Veniturile bugetului general consolidat

Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 29,92 miliarde lei, consemnând o creştere de 21,4% (an/an), determinată de sporul încasărilor din impozitul pe dividende (56,4%) şi impozitul pe veniturile din pensii (42,4%), încasările aferente declaraţiei unice consemnând, de asemenea, o dinamică pozitivă, de 11,2%. Totodată, veniturile din impozitul pe salarii au înregistrat un avans de 10,6%, sub evoluţia fondului de salarii din economie (15,3%), dinamica acestei categorii de încasări fiind influenţată de extinderea în sectorul agricol şi industria alimentară a facilităţii acordate salariaţilor din construcţii, de noile măsuri fiscale privind modificarea deducerilor personale introduse prin O.G. nr. 16/2022, respectiv neimpozitarea sumei de 200 lei/lună pentru salariaţii care încasează salariul minim brut.

Contribuţiile de asigurări au înregistrat 116,73 miliarde lei, în creştere cu 12,8% (an/an). Ca şi în cazul impozitului pe salarii, dinamica acestora s-a situat sub evoluţia fondului de salarii din economie, ca efect al extinderii în sectorul agricol şi industria alimentară a facilităţii acordate salariaţilor din construcţii, conform Legii nr. 135/2022, al măsurii privind încetarea de la plată a CASS pentru veniturile din pensii mai mari de 4.000 lei şi restituirea, începând cu 1 martie 2023, a sumei reţinute cu titlul de CASS din veniturile din pensii, respectiv neincluderea în baza lunară de calcul a contribuţiilor sociale obligatorii a sumei de 200 lei/lună pentru angajaţii care încasează salariul minim brut pe ţară.