Primul tren electric cumpărat de România în ultimii 40 de ani a finalizat testele și va fi livrat în România

Primul tren electric cumpărat de România în ultimii 40 de ani a finalizat testele și va fi livrat în România

Primul tren electric inter-regional din setul de 37 produse de Alstom a finalizat testele statice la fabrica din Katowice din Polonia şi a fost pregătit pentru livrarea în ţară în cursul săptămânii viitoare. De altfel, este şi primul tren cumpărat după trecerea a 40 de ani de la achiziţia de către România a ultimului tren electric.

"Primul tren electric RE-IR, din cadrul contractului semnat de ARF cu Alstom în 2022 pentru achiziţionarea a 37 de trenuri electrice destinate serviciilor de transport feroviar de călători de mediu şi lung parcurs, a finalizat testele statice la fabrica din Katowice şi toate unităţile au fost asamblate în trenul pregătit pentru livrarea către România săptămâna viitoare", a declarat, miercuri, pentru Agerpres, preşedintele Autorităţii pentru Reformă Feroviară, Ştefan Roşeanu.

El a precizat că în aceste zile se finalizează şi colantarea exterioară, pentru a putea începe pregătirea finală în vederea expedierii din fabrică.

"Trenul ajunge la Bucureşti la începutul lunii decembrie şi va fi verificat în vederea livrării şi, ulterior, autorizării, în vederea punerii în circulaţie cu călători. Pentru verificări, se vor aloca trasee (parcursuri) pe reţeaua publică, pentru că trebuie să parcurgă 10.000 de kilometri", a adăugat Roşeanu.

Cele 37 de rame electrice inter-regionale (RE-IR) sunt produse de Alstom Ferroviaria SpA la fabrica de la Katowice (Polonia) şi vor conecta capitala cu principalele centre urbane ale ţării. De asemenea, vor facilita şi conexiunile inter-regionale, contribuind la asigurarea mobilităţii, scăderea timpilor de călătorie şi îmbunătăţirea nivelului general al serviciilor publice prestate pentru transportul public pe calea ferată.

Rutele deservite de ramele electrice de lung parcurs sunt: Bucureşti Nord - Constanţa, Bucureşti Nord - Braşov - Arad - Timişoara, Bucureşti Nord - Braşov - Cluj, Bucureşti Nord - Braşov - Deda - Cluj, Bucureşti Nord - Braşov, Bucureşti Nord - Iaşi, Bucureşti Nord - Suceava, Bucureşti Nord - Galaţi, Bucureşti-Nord - Craiova - Târgu Jiu - Petroşani - Simeria, Bucureşti Nord - Craiova - Timişoara - Arad, Cluj - Timişoara, Cluj - Suceava - Iaşi.

Gaura din stratul de ozon crește în timpul primăverii australe, în ciuda interzicerii CFC (studiu)

Gaura din stratul de ozon de deasupra Antarcticii s-a mărit în fiecare primăvară australă (septembrie - noiembrie) din ultimii 20 de ani, în ciuda interzicerii substanţelor chimice care distrug scutul ce protejează Pământul de radiaţiile solare periculoase, arată datele unui studiu publicat în revista Nature Communications.

Stratul de ozon stratosferic, situat între 11 şi 40 de kilometri deasupra scoarţei terestre, filtrează radiaţiile ultraviolete ale Soarelui, care pot să provoace cancer, să altereze sistemul imunitar şi chiar să afecteze ADN-ul fiinţelor vii.

La mijlocul anilor 1970, clorofluorocarburile (CFC), folosite pe scară largă în producţia de aerosoli şi de frigidere, au fost identificate drept principalii vinovaţi pentru subţierea stratului de ozon, creând „găuri” în fiecare an, inclusiv una deosebit de mare deasupra Antarcticii.

Protocolul de la Montreal din 1987, care a interzis CFC-urile pentru a facilita resorbirea găurilor din stratul de ozon, este considerat un succes al cooperării globale în domeniul mediului.

În ianuarie 2023, experţi mandataţi de ONU au considerat că acordul este eficient: conform previziunilor lor, stratul de ozon ar trebui să se refacă până în jurul anului 2066 în Antarctica, până în 2045 deasupra Arcticii şi până în 2040 în restul lumii.

Niveluri foarte scăzute de ozon

Dar, în ciuda reducerii CFC-urilor, gaura de deasupra Antarcticii nu a fost încă redusă în mod semnificativ, potrivit autorilor unui studiu publicat în revista Nature Communications.

„Şase din ultimii nouă ani au fost marcaţi de niveluri foarte scăzute de ozon şi de găuri de ozon extrem de mari”, a declarat Annika Seppala, de la Facultatea de Fizică a Universităţii Otago din Noua Zeelandă, coautoare a studiului, potrivit AFP, preluată de Agerpres.

„S-ar putea ca altceva să se întâmple în atmosferă - poate din cauza schimbărilor climatice - şi să mascheze o parte din recuperare”, a adăugat ea.

Gaura din stratul de ozon de deasupra Antarcticii se deschide, în general, în septembrie şi durează până în noiembrie, pe parcursul primăverii din emisfera sudică, înainte de a se închide treptat.

„Ani neobişnuiţi”

Potrivit oamenilor de ştiinţă, gaura de ozon s-a deschis mai târziu în septembrie, semn al unei redresări, care poate fi atribuită, fără îndoială, reducerii CFC-urilor.

Dar în octombrie, perioada în care gaura atinge dimensiunea maximă, nivelul de ozon din stratul stratosferic mijlociu a scăzut cu 26% între 2004 şi 2022, conform unor cercetări care se bazează pe date satelitare.

Reducerea cantităţii de CFC-uri din atmosferă prevăzută în Protocolul de la Montreal rămâne totuşi „pe drumul cel bun”, subliniază Hannah Kessenich, autoarea principală a noului studiu.

Dar „concluziile noastre arată că aceste găuri mari, formate recent, nu ar fi cauzate exclusiv” de aceste substanţe.

România va avea un nou port la Marea Neagră

După ce Portul Constanța a devenit un adevărat infern pentru transportatori în ultimii aproape doi ani, de la izbucnirea războiului din Ucraina, un nou port va fi construit la malul Mării Negre. Acesta va fi amplasat pe malul Canalului Poarta Albă-Midia Năvodari și va facilita acostarea și descărcarea navelor care transportă mărfuri. În prezent, se stă cu zilele în vamă pentru a trece de control.

Pe malul Canalului Poarta Albă-Midia Năvodari se va construi noul port. Va avea o suprafață de 33.000 de metri pătrați și deja muncitorii au ajuns în zonă și au început treaba.

Vor construi drumuri de acces, o platformă de operare de 21.000 de metri pătrați, dar și trei dane, de 120 de metri pătrați fiecare.

Specialiștii spun că era nevoie de un astfel de port, pentru că, în ultimii ani, cel din Constanța a fost foarte solicitat, iar TIR-urile care transportă diferite mărfuri, în special cereale, stau și câteva zile la cozi interminabile.

La 25 de km de canal autoritățile vor să extindă un alt port, se numește Luminița, pentru a crește volumul de mărfuri tranzitate pe căile navigabile interioare.

Astfel, Portul Constanța va fi degrevat de presiunea pe care o are în prezent.

Cele două proiecte costă peste 200 de milioane de lei și sunt finanțate de UE.