Analiză: Nivelul competențelor digitale frânează digitalizarea: De unde pleacă România și cât are de recuperat

De aceea, spune Comisia, în România este nevoie de o schimbare a ritmului pregătirii competențelor digitale, pentru ca țara să profite pe deplin de oportunitățile oferite de tehnologiile digitale.

Europa, îngrijorată de progresul lent al competențelor digitale în toate statele

La sfârșitul lunii noiembrie, Consiliul EU a emis două recomandări pentru ca statele să faciliteze accesul tuturor cetățenilor la formarea de competențe digitale, printr-o ofertă largă care să vizeze fiecare nivel educațional, de la învățământul primar și până la formarea continuă.

Consiliul consideră dezvoltarea competențelor digitale drept o prioritate strategică și recomandă elaborarea unor strategii naționale și chiar regionale, astfek încât instituțiile de educație și formare să
pregătească oamenii pentru o utilizare creativă, sigură, etică și responsabilă a tehnologiei, fondată pe o înțelegere a modului în care aceasta funcționează.

Competențele digitale vor crește capacitatea de inserție profesională și vor permite atingerea obiectivelor fixate de Consiliu pentru 2030:

• reducerea la mai puțin de 15% a ponderii persoanelor cu rezultate slabe în ceea ce privește competențele informatice și de informare
• cel puțin 80 % dintre persoanele cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani să aibă cel puțin competențe digitale de bază
• cel puțin 20 de milioane de specialiști TIC să fie angajați în Uniune.

De unde pleacă România și cât are de recuperat

România nu are o strategie națională pentru formarea competențelor digitale, ci doar măsuri transversale prevăzute în cadrul PNRR, care vizează în special educația, companiile, și mai puțin formarea adulților, acolo unde țara noastră cel mai mult de recuperat.

Comisia atrage atenția că România nu este convergentă cu celelalte state membre, avânt o creștere anuală inferioară celorlalte țări din regiune, rămânând în urmă la o serie de indicatori ai dimensiunii capitalului uman și cu un nivel foarte scăzut de competențe digitale de bază în comparație cu media UE.România se situează pe locul 27 în ceea ce privește dimensiunea capitalului uman în cadrul DESI 2022 și se confruntă cu o lipsă acută de competențe digitale de bază în rândul populației:

• România înregistrează rezultate cu mult sub media UE în ceea ce privește competențele digitale cel puțin de bază (28 % față de 54 %) și competențele digitale peste nivelul elementar (9 % față de 26 %).
• 41 % dintre persoanele din România au competențe cel puțin de bază în materie de creare de conținut digital, sub media UE de 66 %.
• România înregistrează, de asemenea, un punctaj sub medie în ceea ce privește proporția specialiștilor în domeniul TIC încadrați în muncă, și anume de 2,6 % față de 4,5 %, procentajul continuând să crească într-un ritm constant.
• Ponderea întreprinderilor care oferă formare în domeniul TIC stagnează la 6 %, cu mult sub media UE.

Doar doi subindicatori înregistrează în România punctaje peste media UE, la capital uman: proporția femeilor specialiste în domeniul TIC din forța de muncă (locul 2) și în ceea ce privește numărul absolvenților în domeniul TIC, din totalul absolvenților (locul 4). Ultimul este însă relativ, în contextul unui număr foarte mic de absolvenți de studii de specialitate în totalul cohortelor de tineri.

Citește integral articolul pe www.cursdeguvernare.ro.