avocatnet.ro 
România, acțiuni
Pulsul bursei, în primele zile de tranzacționare
Nici nu s-au stins bine lumânările de pe masa festivă de revelion, că bursa de la București și-a schimbat starea de spirit care a caracterizat magnificul 2023. Anul trecut, randamentul indicelui BET-TR, care include și dividendele, s-a apreciat cu 40%, una dintre cele mai mari creșteri din ultimul deceniu, după cum arată Ziarul Financiar. Iar sfârșitul de decembrie a stat sub zodia maximelor istorice. Prima ședință de tranzacționare a fost dominată de culoarea roșie, iar lichiditatea s-a dovedit scăzută. E cumva perfect explicabil având în vedere apatia care marchează începutul de an, potrivit unei observații a Profit.ro. Și următoarele zile ale săptămânii trecute au avut o dinamică incertă. Lipsa de entuziasm a caracterizat și piețele din Europa și Statele Unite. În ambele cazuri, investitorii nu mai sunt atât de siguri că băncile centrale se vor grăbi să scadă dobânda de politică monetară.-
Toate ca toate, dar Hidroelectrica rămâne o figură aparte și la început de 2024. După ce a fost vedeta lui 2023, aducând servicii de imagine întregii burse locale pe plan global, Hidro a deschis anul tot în teritoriul maximelor istorice și a asigurat cea mai mare lichiditate (de altfel, redusă, după cum am mai spus), rezultă dintr-o analiză marca Ziarul Financiar. Practic, investitorii care au cumpărat această acțiune în IPO-ul din vară cu discount de 3% se pot bucura azi de un randament de aproape 30%. În topul celor mai lichide companii, cel puțin în a doua ședință de tranzacționare, s-au mai aflat cele două bănci care intră în componența indicelui BET – BRD (5 ianuarie a fost ex-date pentru plata următoarelor dividende) și Banca Transilvania.
- Primele zile de tranzacționare sunt totuși absolut irelevante, mai ales pentru investitorii pe termen lung. Și, în ciuda unui început timid, nu e exclus ca sfârșitul lui 2024 să aducă o surpriză plăcută, după cum lasă de înțeles Ovidiu Dumitrescu, D-CEO Investimental, într-un interviu pentru Financial Intelligence. Randamentele consistente ale acțiunilor de la BVB (poți să-ți faci o idee despre nivelurile din 2024 parcurgând acest raport) și un posibil upgrade al pieței locale în indicii MSCI (Morgan Stanley Capital International) pentru piețe emergente sunt principalii factori care ar putea trage prețurile în sus. Și, evident, e important să nu primim vești proaste de peste Ocean, cum ar fi intrarea în recesiune a Statelor Unite. Pe de altă parte, fiind an electoral în Statele Unite (vom reveni asupra subiectului), administrația de la Washington e preocupată de bunul mers al economiei, cel puțin în teorie.
Consideri utile aceste informații? Dacă ți se par utile, te poți abona aici la newsletterul Investimental.ro. Dacă newsletterul săptămânal nu e pe gustul tău, toți clienții Investimental primesc și rapoarte zilnice cu informații concentrate și aplicate, dar și rapoarte financiare trimestriale în perioadele de raportări ale companiilor. Noi zicem că merită să te abonezi și să ne devii client.
→ De reținut. Esențial pentru dinamica pieței de capital este ca investitorii instituționali să-și mențină interesul. Aici e o discuție mai complicată. În vreme ce mai mulți instituționali străini au descoperit recent BVB, odată cu listarea Hidroelectrica, fondurile de pensii private obligatorii (Pilon II) ar avea nevoie de emitenți noi pentru a putea face investiții suplimentare semnificative. Fiind masiv investite în principalii jucători de pe piața locală, o creștere suplimentară a expunerii ar pune în pericol lichiditatea din piață (un parametru extrem de important pentru ele), susțin unele voci. Apropo, fondurile de pensii au anunțat, prin vocea Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), că 2023 le-a adus un randament record, de aproape 18%, pentru întreaga perioadă de funcționare (începând din 2008). Fondurile gestionează banii a peste opt milioane de români. Oare câți dintre ei se vor converti și în investitori direcți la bursă, în 2024?
Și altele de citit:
2024, cu plus și minus. Vești bune pentru plătitorii de rate: purtătorul de cuvânt al Băncii Naționale a României (BNR), Dan Suciu, spune într-un interviu acordat postului Radio România Actualități că dobânzile la credite se vor reduce, anul acesta, însă nu foarte mult. Asta, prin prisma scăderii principalilor indicatori în funcție de care se calculează ratele – e vorba despre ROBOR și IRCC. (Diferența dintre cei doi indicatori e bine explicată de Cursdeguvernare.ro.) Pe de altă parte, să ne așteptăm în prima parte a anului la un nou zvâc al inflației, pe fondul aplicării noului cadru fiscal, care va avea un impact direct asupra prețurilor. Cât despre cursul valutar, oficialul BNR admite că banca centrală a fost preocupată de o stabilitate a acestuia, mai ales în contextul în care prețurile au explodat. Însă, în perspectivă, cursul este un indicator care trebuie să varieze, dat fiind faptul că importurile sunt mai mari decât exporturile – veșnica problemă.
SUA, piața de capital
Bursele, în scădere, pe măsură ce reducerea dobânzilor devine o Fata Morgana
Forțând un pic exprimarea, primele zile de tranzacționare din 2024 ne arată că principalii indici ai bursei americane par să se trezească din beția care a marcat sfârșitul anului trecut. După nouă săptămâni de creșteri – performanță nemaiîntâlnită din 2004 – S&P 500, unul dintre indicii de referință, a încheiat săptămâna trecută cu o scădere de 1,5%, conform Financial Times. Asta, în contrast cu o creștere de aproape 25%, de-a lungul lui 2023, când a fost pe punctul să depășească recordul său istoric. Indicele a avut însă parte de o soartă mult mai bună în cursul zilei de luni. Desigur, e prematur să tragem concluzii pentru următoarele 12 luni, deși unele măsurători statistice și părerile mai multor analiști arată că așa cum îți așterni în ianuarie, așa o vei duce (de dormit, nici nu se pune problema) tot anul. Încercând și o explicație, pasul înapoi al piețelor ține, cel puțin la o primă vedere, tot de eterna poveste legată de strategia Federal Reserve (banca centrală a Statelor Unite) în privința dobânzilor.- Statisticile dau o imagine lămuritoare despre trecut, însă nu e tocmai nimerit să credem în puterea lor de a prezice viitorul. Pe de altă parte, cuantificarea trecutului e o ispită căreia puțini îi pot rezista. The Wall Street Journal notează că, în ultimii 70 de ani, au fost 17 situații în care acțiunile au scăzut atât în primele cinci zile de tranzacționare, cât și în prima lună a anului. Iar de 11 ori, declinul s-a extrapolat la întregul an. Mai mult decât atât, există chiar și un așa-numit „barometru al lunii ianuarie”, inventat în anii ’70 de publicația financiară Stock Trader’s Almanac, după care se ghidează adepții teoriei că o scădere sau o creștere a indicelui S&P 500 în prima lună a anului e valabilă și pentru restul de 11 luni. Dar, cu toate că acuratețea barometrului a fost de aproape 85% între 1950 și 2021, piețele americane au avut în aproximativ același interval un randament anual de circa 70%. În definitiv, cu statistica poți demonstra aproape orice.
Oil & gas
Cotațiile petrolului au sfidat războiul din Orientul Mijlociu
Anul trecut, pe vremea aceasta, puțini credeau că economia americană și, implicit, piața de capital vor putea evita dezastrul care se anunța pentru 2023. În octombrie, când al doilea conflict major global începea în Orientul Mijlociu, poate la fel de puțini puteau anticipa că petrolul va încheia anul la cotații mai mici decât în ianuarie. La final de decembrie, petrolul Brent – un benchmark pentru industrie – era cotat sub 80 de dolari/ barilul, cu peste 20% sub maximele atinse în 2022, după invazia Moscovei în Ucraina. În continuare, orizontul geopolitic nu pare deloc senin, mai ales că traversăm cel mai aglomerat an electoral din istorie, cu alegeri în peste 60 de state care cumulează jumătate din populația planetei. Desigur, toate privirile sunt îndreptate spre Casa Albă, al cărei rezident urmează să fie ales în decembrie.- Într-o amplă analiză despre evoluția prețurilor de pe piața de energie, com inventariază evoluțiile nefeaste care ar putea defini 2024: o extindere a conflictului dintre Israel și Hamas, creșterea tensiunilor dintre Taiwan (și aici se organizează alegeri, chiar în ianuarie) și China, precum și a celor dintre Coreea de Nord și Coreea de Sud. Dacă tensiunea ar escalada, am putea asista la o intervenție, într-o măsură mai mare sau mai mică, a Statelor Unite, Chinei și Rusiei, cu consecințe directe asupra cotațiilor petrolului, notează publicația de specialitate. Legat de prima ipoteză, Financial Times sugerează chiar la început de 2024 că Orientul Mijlociu se află pe buza prăpastiei, odată ce pârghiile diplomatice nu-și dovedesc eficiența.
- Istoric vorbind, unul dintre războaiele care a măcinat această regiune a declanșat prima mare criză petrolieră – este vorba despre cea care a marcat jumătatea anilor ’ La începutul lui octombrie 1973 (invazia Hamas în Israel de anul trecut a fost făcută la fix 50 de ani distanță), mai multe state arabe au atacat Israelul. Văzând că SUA și aliații săi au acordat imediat ajutor militar statului atacat, membrii OPEC, Siria, Egiptul și Tunisia au pus embargo pe exporturile de petrol, antrenând o creștere a prețului cu peste 250% în doar o jumătate de an de război. Să nu uităm că un baril de petrol costa înainte de conflict doar 3 dolari. Dar iată că istoria nu s-a repetat.
Și altele de citit:
Subvenții retrase, prețuri mai mari. Inflația din zona euro pe luna decembrie a stricat buna „tradiție” a precedentelor șase luni de scăderi consecutive. Evident, întorcându-ne la pasajele dedicate bursei americane, acest salt ridică un semn de întrebare legat de orizontul de timp în care Banca Centrală Europeană (BCE) va umbla la robinetul cu dobânzi, arată Financial Times. Inflația din cele 20 de state care folosesc moneda unică a fost totuși ușor sub așteptările analiștilor – 2,9% (în termeni anuali) față de 3%. Anunțul a avut un impact negativ asupra piețelor de acțiuni de pe bătrânul continent, în contextul în care anul oricum nu a debutat sub auspicii grozave, remarcă CNBC. Eliminarea subvențiilor pentru carburanți, electricitate sau mâncare a început să erodeze puterea de cumpărare a europenilor. Corul optimiștilor spune însă că e doar o chestiune pasageră, prețurile urmând să scadă chiar de luna aceasta. Ce-i drept, inflația de bază, care nu ia în calcul prețurile volatile la energie și alimente, e pe un trend descrescător. Pe 25 ianuarie va avea loc ședința BCE și vom afla mai multe despre perspectiva dobânzilor.
--
Această sinteză a știrilor bursiere a fost realizată cu ajutorul:
Deschidere de cont ultra-rapidă, funcționalități multiple, care să te ajute în procesul de tranzacționare, cotații real-time, acțiuni fracționare și heatmap pe platforma Investimental Global, comisioane super atractive. Doar câteva motive să-ți deschizi cont Investimental.
Dacă nu ești hotărât și vrei să ne descoperi, te poți abona la newsletterul nostru. Toți clienții Investimental primesc și rapoarte zilnice cu informații concentrate și aplicate, dar și rapoarte financiare trimestriale în perioadele de raportări ale companiilor.
--
Alin Popescu 
CHANEL
Comentarii articol (0)