Demisia și preavizul obligatoriu: Cinci întrebări și răspunsuri care să te ajute să înțelegi cum funcționează

Potrivit Codului Muncii, prin demisie se înțelege actul unilateral de voință a salariatului care, printr-o notificare scrisă, comunică angajatorului încetarea contractului individual de muncă, după împlinirea unui termen de preaviz.

Angajatorul are obligația legală de a înregistra demisia. Refuzul de a face acest lucru se sancționează cu amendă între 1.500 și 3.000 de lei. În asemenea situații, salariatul are dreptul de a face dovada demisiei prin orice mijloc de probă.

Salariatul nu este obligat să își motiveze decizia de a demisiona.

Durata preavizului este cea stabilită prin contractul individual de muncă sau, după caz, prin contractele colective aplicabile, și nu poate depăși:

• 20 de zile lucrătoare pentru salariații cu funcții de execuție;
  
  
• 45 de zile lucrătoare pentru salariații care ocupă funcții de conducere.
  

Este important de menționat că angajatorul are obligația de a informa salariatul, la semnarea contractului, cu privire la condițiile de acordare și durata preavizului.

Pe toată durata preavizului, contractul individual de muncă rămâne în vigoare, producându-și toate efectele.

În completarea aspectelor de bază privind demisia, iată răspunsuri la câteva întrebări frecvente, tratate de-a lungul timpului și în articole publicate anterior pe avocatnet.ro:

1. Mi s-a refuzat demisia. Ce pot face?

Este important de știut că angajatorul nu trebuie să „accepte” demisia unui salariat. Tot ceea ce are obligația să facă este să o înregistreze, atâta timp cât aceasta respectă perioada de preaviz prevăzută în contractul individual de muncă (CIM).

Pentru ca o demisie să fie valabilă și să înceapă să curgă termenul de preaviz, este esențial ca aceasta să fie comunicată în mod clar și să poată fi dovedită ulterior. Ideal, demisia se predă personal angajatorului, care o înregistrează și returnează salariatului un exemplar semnat și datat.

Dacă angajatorul refuză înregistrarea demisiei, salariatul are la dispoziție mai multe opțiuni:

• transmiterea prin e-mail (preferabil la o adresă oficială);

• trimiterea prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire;

• utilizarea unui fax, dacă este disponibil.

Important este ca documentul să fie datat, să exprime fără echivoc intenția de a înceta contractul și să fie semnat olograf.

Conform Deciziei ÎCCJ nr. 34/2016, chiar și un fișier PDF trimis electronic, care conține semnătura olografă scanată, este suficient pentru a declanșa termenul de preaviz, fără a fi necesară semnătura electronică calificată. Cu alte cuvinte, orice mijloc care poate constitui probă clară este acceptabil, atât timp cât exprimă în mod evident intenția de demisie.

2. Sunt forțat să-mi semnez demisia. Este legal?

Nu. Așa cum am menționat anterior, decizia de a demisiona aparține exclusiv salariatului. Orice formă de constrângere exercitată de angajator este ilegală.

Dacă angajatorul exercită presiuni pentru semnarea unei demisii nedorite, nu semna pe loc. Este recomandat să te adresezi Inspectoratului Teritorial de Muncă din raza sediului social al angajatorului și să formulezi o plângere. Inspectorii de muncă vor putea demara investigațiile necesare pentru a verifica legalitatea acțiunilor angajatorului.

Un alt aspect delicat este cel al demisiei în alb – adică o demisie deja redactată, dar căreia îi lipsește data. 

Un avocat a explicat în trecut, pentru avocatnet.ro, că practica angajatorilor de a solicita semnarea unei demisii în alb la momentul încheierii contractului individual de muncă încalcă în mod direct principiul libertății muncii, reglementat de Codul muncii. Aceasta presupune o îngrădire nejustificată a libertății de alegere a profesiei, locului de muncă sau meseriei. 

Deși, în prezent, legea nu prevede expres o sancțiune pentru această practică, salariații trebuie să manifeste prudență maximă și să refuze categoric orice demisie în alb, indiferent de presiunile venite din partea angajatorului. Această practică permite, în mod nelegal, încetarea unilaterală a contractului de muncă de către angajator, ocolind procedura legală și adesea mai complicată a concedierii.

Atenție! Odată semnată, o astfel de demisie poate fi anulată doar pe cale juridică, ceea ce presupune timp și resurse.

3. Angajatorul folosește cercetarea disciplinară ca mijloc de constrângere pentru a-mi da demisia. Ce pot să fac?

Angajatorul nu are voie să utilizeze prerogativa disciplinară (dreptul de a sancționa) cu scopul sau efectul de a deteriora condițiile de muncă, de a leza demnitatea angajatului, de a-i afecta sănătatea psihică ori fizică sau de a-i compromite viitorul profesional. 

Dacă cercetarea disciplinară nu este folosită pentru a clarifica o abatere reală, ci ca formă de presiune psihologică (cum ar fi insistența de a demisiona, amenințări indirecte, reconvocări fără justificare clară sau acuzații schimbate pe parcurs), atunci e vorba despre o încălcare gravă a procedurilor legale.

Într-un astfel de caz, poți face plângere împotriva angajatorului și poți invoca hărțuirea morală. Legea permite salariatului să se adreseze autorităților competente sau instanței pentru a solicita sancționarea angajatorului și repararea prejudiciului suferit. De asemenea, OG 137/2000 precizează că stresul și epuizarea fizică intră sub incidența hărțuirii morale, iar salariatul afectat are dreptul să ceară protecție.

Mai mult, este important să știi că în cazul în care convocările sunt vagi, acuzațiile se schimbă fără o nouă convocare, iar procedura este folosită cu rea-credință, toate acestea pot fi probe într-un eventual litigiu de muncă.

Așadar, dacă ești în această situație, documentează totul (convocări, emailuri, reacțiile angajatorului, eventuali martori) și ia legătura cu un avocat specializat în dreptul muncii sau cu un reprezentant al sindicatului, dacă ești membru.

4. Mi-am dat demisia într-un moment tensionat, pot renunța la decizie? 

Odată ce demisia a fost comunicată și înregistrată, ea devine oficială. Salariatul nu poate anula demisia de unul singur. Poate doar să îi ceară angajatorului să fie de acord cu retragerea acesteia. Dacă angajatorul acceptă, acest lucru trebuie consemnat în scris.

Dacă termenul de preaviz expiră și contractul a încetat, iar părțile vor să continue colaborarea, este obligatoriu să se semneze un nou contract individual de muncă (CIM). Relația de muncă nu poate fi reluată pur și simplu pe baza vechiului contract.

Așadar, simpla intenție de a retrage demisia nu este suficientă. Este nevoie de acordul angajatorului și, în unele cazuri, de semnarea unui nou contract.

5. Am demisionat. Pot să îmi iau concediu medical și să scap de preaviz?

Tehnic vorbind, da, poți intra în concediu medical în perioada preavizului, însă acest lucru nu înseamnă că preavizul se anulează sau dispare.

Concediul medical suspendă temporar contractul individual de muncă, iar acest lucru implică automat și suspendarea cursului termenului de preaviz. Cu alte cuvinte, preavizul nu este eliminat, ci doar se amână până la revenirea efectivă în activitate.

Un exemplu concret: Dacă un salariat aflat în perioada de preaviz decide să intre în concediu medical după trei zile, în momentul în care revine la muncă, va avea în continuare de efectuat celelalte 17 zile rămase din preaviz.

Există însă două situații excepționale în care se poate încheia mai repede colaborarea, fără a respecta în totalitate perioada de preaviz:

1. încetarea contractului individual de muncă prin acordul părților – caz în care nu mai este necesar preavizul. E nevoie de acordul expres al ambelor părți, iar încetarea poate avea loc imediat, la data stabilită de comun acord.

2. renunțarea totală sau parțială la perioada de preaviz de către angajator, după ce salariatul a notificat demisia. Angajatorul are dreptul legal să decidă dacă mai dorește ca salariatul să continue activitatea pe durata preavizului sau nu – integral sau doar o parte din această perioadă. Asta înseamnă că, deși tu ți-ai anunțat demisia și ai fi obligat să mai lucrezi o perioadă, angajatorul spune că nu mai e nevoie să te prezinți la serviciu. Chiar și așa, el este obligat prin lege să îți plătească salariul integral pentru toată perioada de preaviz, ca și cum ai fi fost la muncă.

Mai există și varianta în care angajatorul renunță la preaviz chiar din prima zi, adică imediat după ce ai depus demisia. În acest caz, contractul de muncă încetează pe loc, iar tu ești liber să pleci fără să mai stai nicio zi în firmă. Chiar și așa, vei primi salariul pentru întreaga durată a preavizului, chiar dacă nu ai lucrat efectiv în acea perioadă.

Atenție! Doar angajatorul poate renunța la preaviz.