ACCES GRATUIT
La schimbarea funcției în cadrul aceleiași companii, angajatorii nu au dreptul să le ceară salariaților să demisioneze din postul anterior. O astfel de solicitare este nu doar nelegală, ci și abuzivă. Mai grav, recurgerea la presiuni prin amenințări cu cercetarea disciplinară sau suspendarea contractului de muncă reprezintă un abuz de drept și poate fi asimilată unei forme de șantaj, contrară principiilor care guvernează raporturile de muncă.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Ziua de 1 Mai aduce în prim-plan, an de an, discuția despre drepturile salariaților și obligațiile angajatorilor. Deși legislația muncii din România oferă un cadru clar pentru protejarea lucrătorilor, numeroase abuzuri persistă în practică: contracte neconforme, ore suplimentare neplătite, presiuni psihologice sau demisii forțate. În acest context, este esențial ca salariații să cunoască ce nu trebuie să accepte niciodată într-o relație de muncă, indiferent de poziția angajatorului.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Persoanele care își pierd locul de muncă pot beneficia de indemnizație de șomaj, însă doar în anumite condiții prevăzute de lege. Nu toate formele de încetare a contractului de muncă dau dreptul la acest sprijin financiar, iar temeiul legal al încetării raportului de muncă este decisiv în acest sens. În plus, stagiul de cotizare, modul în care a încetat contractul și vechimea în muncă influențează direct atât valoarea indemnizației, cât și perioada pentru care aceasta se acordă.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Demisia reprezintă un drept fundamental al salariatului, iar legislația muncii din România reglementează clar pașii, obligațiile și limitele acestui proces. În rândurile următoare, explicăm în detaliu ce presupune demisia, care sunt obligațiile angajatorului, ce se întâmplă în caz de refuz, presiuni sau abuzuri și care sunt opțiunile reale pe care le are un angajat într-o astfel de situație, conform legislației în vigoare.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Realități de pe piața muncii
Din ce în ce mai des apar în spațiul public situații în care lucrătorii se tem că-și vor pierde locul de muncă atunci când „nu-și găsesc” un proiect în cadrul angajatorului sau atunci când acesta nu le repartizează sarcini, ceea ce ne duce cu gândul la activități prestate în calitate de „liber profesionist”, nu la o relație de muncă. Citește articolul
ACCES GRATUIT
Realități de pe piața muncii
Un angajator constată că nu mai are nevoie de un post existent în organigrama sa de peste șapte ani. Ca atare, n-ar mai avea nevoie nici de omul care-l ocupă în prezent. În loc să procedeze conform ordinii indicate de lege în situațiile de acest fel, angajatorul alege calea estivală de a rezolva problema: îi trimite un mesaj angajatului abia plecat în concediu că nu mai are nevoie de el.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Realități de pe piața muncii
Pornim de la certitudinea, precizată explicit de Codul muncii, că angajatorul dispune de prerogativa disciplinară și poate aplica sancțiuni disciplinare salariaților săi ori de câte ori constată că aceștia au săvârșit o abatere disciplinară, însă, potrivit legii, asta înseamnă atât identificarea elementelor constitutive ale abaterii disciplinare, cât și respectarea procedurii, aici fiind și asigurarea dreptului salariaților la apărare. Nu toți angajatorii înțeleg acest din urmă aspect. Citește articolul
ACCES PREMIUM
Realități de pe piața muncii
Acceptarea unui îndemn la demisie, însoțit de o promisiune verbală legată de plata unor salarii compensatorii, este o chestiune destul de riscantă pentru angajat. Pe de o parte, pentru că notificată demisia de către angajat, nu există nicio obligație pentru angajator de a plăti niște salarii compensatorii și nici 100% garanții că promisiunea va fi ținută. În eventualitatea unei încetări prin acord, merită văzut cât cântăresc salariile compensatorii în balanță cu cât ar fi indemnizația de șomaj și perioada de acordare a acesteia. Așa se face că, uneori, varianta concedierii, chiar dacă sună ceva mai dur, poate fi mai avantajoasă pentru un angajat decât celelalte.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Realități de pe piața muncii
Angajatorul vrea să concedieze o angajată - îi dă să semneze un document care „se traduce” ca fiind o cerere de demisie, pe care angajata, fără să citească, a semnat-o. Dincolo de disimularea modului de încetare a contractului, cu concursul celei care a semnat, neatentă, documentul, angajatorul mai face și o reținere nelegală din salariu. „Demisionară” și cu mai puțini bani în buzunar decât ar fi meritat, angajata vrea să știe cum să-și găsească dreptatea.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Realități de pe piața muncii
Chiar dacă regulile care guvernează relațiile de muncă sunt suficient de clare în privința modului în care un contract de muncă poate înceta, sunt și situații în care sunt ignorate cu bună știință, iar cei care o fac se bazează, probabil, pe faptul că salariații fie nu cunosc ce prevede legea, fie nu au posibilitatea să-și exercite efectiv drepturile. Chestiunea demisiei forțate e unul dintre exemplele frecvente din practică în care angajatorii îi pun pe angajați în situații dificile sau când se ajunge la adevărate hărțuiri la locul de muncă. Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Cristina Iacob 
Dan Năstase 
