Dezechilibre excesive, reforme întârziate și un deficit record: diagnosticul UE pentru România

Deficitul, datoria publică și reformele întârziate ne plasează într-o zonă de risc major, conform celei mai recente recomandări a Consiliului UE, publicată la începutul lunii iunie 2025. Documentul oficial nu este doar o analiză tehnică, ci un veritabil apel la responsabilitate și la acțiuni hotărâte, subliniind că fără corecții rapide și profunde, vulnerabilitățile macroeconomice se vor accentua.

Într-un limbaj diplomatic, dar ferm, instituțiile europene conturează un tablou îngrijorător al economiei românești. Analiza, care fundamentează recomandările pentru anii 2025 și 2026, pornește de la un diagnostic sever: România se confruntă cu dezechilibre macroeconomice excesive. 

Această clasificare, cea mai gravă în cadrul procedurii de supraveghere a UE, nu este o surpriză, ci mai degrabă o confirmare a tendințelor din ultimii ani, pornind de la faptul că vulnerabilitățile s-au accentuat în 2024, pe fondul adâncirii deficitului bugetar și a celui de cont curent, concomitent cu o deteriorare a competitivității. 

Punctul central al îngrijorărilor europene rămâne situația finanțelor publice. Deficitul public a atins un nivel alarmant de 9,3% din PIB în 2024, în creștere de la 6,6% în 2023, în timp ce datoria publică a urcat la 54,8% din PIB. Pentru 2025, deși se estimează o ușoară scădere, deficitul ar urma să rămână la un nivel nesustenabil de 8,6% din PIB.

Cauza principală a acestui derapaj este identificată fără echivoc, fiind creșterea explozivă a cheltuielilor curente, în special a masei salariale din sectorul public (+21,5% față de 2023) și a transferurilor sociale, inclusiv pensiile (+19,5% față de 2023). 

Această creștere a cheltuielilor nete depășește considerabil pragurile recomandate, plasând România pe o traiectorie de abatere semnificativă de la țintele asumate în cadrul procedurii de deficit excesiv.

Mesajul este clar: politica fiscal-bugetară trebuie înăsprită considerabil pentru a reveni pe o traiectorie sustenabilă. Această consolidare nu este doar o cerință tehnică, ci o condiție esențială pentru stabilitatea pe termen mediu și lung, având implicații directe asupra costurilor de finanțare ale statului și, implicit, asupra fiecărui cetățean.

PNRR și reformele structurale: O cursă contra cronometru

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este văzut ca pârghia principală pentru modernizare și corectarea dezechilibrelor. Cu toate acestea, Comisia atrage atenția asupra ritmului lent al implementării PNRR în România și solicită urgentarea reformelor și investițiilor. Întârzierile în procedurile de achiziții și capacitatea administrativă limitată sunt obstacole ce trebuie depășite rapid.

Mai grav este că unele reforme esențiale, care stau la baza prelungirii perioadei de ajustare bugetară, nu au fost realizate la timp, iar exemplul cel mai elocvent este revizuirea cuprinzătoare a sistemului fiscal, o reformă amânată care trebuia finalizată până la 30 aprilie 2025. Fără o reformă fiscală care să lărgească baza de impozitare și să elimine excepțiile, eforturile de consolidare bugetară vor fi incomplete.

Administrația publică și calitatea legiferării: Nevoia de predictibilitate

Documentul european reiterează o problemă cronică a României, respectiv calitatea și eficacitatea administrației publice și lipsa de predictibilitate a procesului decizional. Numărul ridicat de ordonanțe de urgență este menționat din nou ca o practică ce generează incertitudine și obstrucționează investițiile.

De asemenea, se subliniază că evaluările de impact ale legislației sunt adesea o simplă formalitate, de o calitate discutabilă, iar consultările cu partenerii sociali și cu societatea civilă sunt modeste și rareori duc la un dialog veritabil. Aceste deficiențe subminează securitatea juridică și afectează negativ mediul de afaceri, încălcând principiile bunei-credințe care ar trebui să guverneze relația dintre stat și cetățenii săi, principii esențiale într-un stat de drept european.

Dimensiunea socială: Piața muncii și sărăcia

În spatele cifrelor macroeconomice se află provocări sociale profunde, pe care Comisia le leagă direct de Pilonul European al Drepturilor Sociale. Recomandările vizează:

• Piața muncii: Participarea femeilor pe piața muncii rămâne scăzută (60,3% față de media UE de 70,8%), iar șomajul în rândul tinerilor este printre cele mai mari din UE (23,9%). Se solicită politici active mai eficiente și un acces mai bun la educația și îngrijirea timpurie a copiilor.
• Deficitul de competențe: Angajatorii se confruntă cu un deficit major de personal calificat , în timp ce rezultatele slabe la testele PISA (48,6% dintre tineri nu au competențe de bază la matematică) indică o problemă sistemică în educație.
• Sărăcia și excluziunea socială: România continuă să aibă una dintre cele mai ridicate rate de risc de sărăcie sau excluziune socială din UE (27,9%). Este necesară o protecție socială mai adecvată și un acces îmbunătățit la servicii esențiale de sănătate, educație și sociale, în special pentru grupurile vulnerabile.

Concluzii: O foaie de parcurs obligatorie

Recomandarea Comisiei nu este o listă de sugestii opționale, ci o foaie de parcurs clară, a cărei nerespectare va atrage consecințe. De la accelerarea tranziției verzi și reducerea dependenței de combustibilii fosili, până la consolidarea fiscală și modernizarea administrației, toate măsurile par interconectate.

În final, documentul subliniază că, „în lipsa unor măsuri hotărâte care să acționeze atât asupra pârghiilor reformei fiscale, cât și a celor ale reformelor structurale, este probabil că deficitul bugetar și cel extern vor rămâne la un nivel mult prea ridicat”. 

Pentru România, ceasul ticăie asurzitor. Deciziile politice din perioada următoare vor determina dacă țara reușește să iasă din zona de risc și să se înscrie pe o traiectorie de dezvoltare durabilă și echitabilă, în spiritul valorilor și angajamentelor europene.