Subiect: deficit bugetar
ACCES PREMIUM
Date pe înțelesul tuturor
Gata cu rectificarea pe 2025, se apropie bugetul pe 2026. Cu ce provocări se confruntă România
Contrastul dintre optimismul din 2024 (când Guvernul a mărit pensii și salarii) și realitatea dură din 2025, marcată de instabilitate politică și probleme fiscale majore, este unul evident. Deși rectificarea bugetară din 2024 părea favorabilă, Consiliul Fiscal avertiza asupra deficitului nerealist. Evenimentele electorale neașteptate din 2024-2025 au declanșat o criză de încredere, cu creșterea randamentelor obligațiunilor și revizuirea negativă a ratingului de țară. Problema fundamentală rămâne nivelul scăzut al veniturilor bugetare, aspect semnalat constant de Consiliul Fiscal. Citește articolul
ACCES PREMIUM
Date pe înțelesul tuturor
Rectificare bugetară: cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 30%. Cum s-a ajuns aici?
Ce cheltuială a crescut cel mai mult la rectificarea bugetară din octombrie? Salariile? Pensiile? Cheltuielile cu partidele politice? Nicidecum. Guvernul României a anticipat că în 2025 va cheltui 41,9 miliarde de lei cu dobânzile, doar că la rectificare a majorat suma la 54,3 miliarde lei - o creștere de 30%. Cum de s-a ajuns aici? Citește articolul
ACCES GRATUIT
Micșorarea deficitului bugetar
Schimbări majore la bursele elevilor: Numărul lor se va reduce din anul școlar 2025-2026
Recent adoptatul pachet de măsuri fiscal-bugetare menite să reducă deficitul bugetar aduce modificări inclusiv legislației referitoare la învățământul preuniversitar, reconfigurând sistemul de acordare a burselor. Noile prevederi intră în vigoare odată cu debutul noului an școlar. Citește articolul
ACCES GRATUIT
Dan Năstase, Consilier juridic specializat în relații de muncă
10 Iunie 2025 | 1261 | Timp de citire: 4 min.
Dezechilibre excesive, reforme întârziate și un deficit record: diagnosticul UE pentru România
10 Iunie 2025 | 1261 | Timp de citire: 4 min.
România se află într-un moment economic delicat, marcat de un deficit bugetar în creștere, o datorie publică alarmantă și întârzieri în reformele esențiale. Cea mai recentă analiză a Consiliului UE atrage atenția asupra riscurilor majore cu care se confruntă țara și conturează un avertisment clar: fără măsuri urgente și consistente, dezechilibrele actuale riscă să se adâncească și mai mult. Într-un limbaj sobru, dar lipsit de echivoc, instituțiile europene transmit că stabilitatea economică și socială depind, acum mai mult ca oricând, de voința reală de a schimba direcția. Citește articolul
ACCES PREMIUM
Date pe înțelesul tuturor
Lipsă de asumare din partea României: nu am livrat niciun plan, reformele se mișcă greu, iar prognoza se înrăutățește. O ultimă atenționare de la Bruxelles
În primăvara anului 2025, România se afla din nou în centrul unei atenții serioase la Bruxelles. Pentru a înțelege de ce, trebuie să ne întoarcem la începutul crizei: în 2019, când planurile bugetare ale Guvernului au prevăzut un deficit peste 3% din PIB, Comisia Europeană și Consiliul Uniunii Europene au declanșat pentru prima dată procedura privind deficitul excesiv (EDP). Citește articolul
ACCES PREMIUM
Date pe înțelesul tuturor
Analiză Dobânzi în creștere, venituri în scădere: Povara tăcută a bugetului României
Într-un context marcat de incertitudine politică și fiscală, statul român se confruntă cu o realitate tot mai apăsătoare: creșterea explozivă a cheltuielilor cu dobânzile. În primul trimestru al anului 2025, România a plătit peste 12,5 miliarde lei doar pentru dobânzi – echivalentul a 6,8% din totalul cheltuielilor bugetare. Este o creștere cu 64% față de aceeași perioadă a anului trecut, un ritm amețitor care devansează toate celelalte categorii de cheltuieli, inclusiv cele de personal sau pentru investiții. Citește articolul
ACCES GRATUIT
Dragoș Niculescu, Redactor coordonator, avocatnet.ro
7 Ianuarie 2025 | 9805 | Timp de citire: 2 min.
Zece venituri ale bugetarilor înghețate sau eliminate în 2025
7 Ianuarie 2025 | 9805 | Timp de citire: 2 min.
O ordonanță apărută la finalul lui 2024, al cărei scop este reducerea deficitului bugetar, stabilește, printre altele, înghețarea, pe parcursul acestui an, a nivelului unor venituri ale bugetarilor și chiar eliminarea unora dintre ele. De pildă, în 2025, valorile salariilor de bază, soldelor de funcție, sporurilor, indemnizațiilor ori compensațiilor de care beneficiază bugetarii rămân la valoarea din noiembrie și nu se mai acordă bilete de valoare, cu excepția tichetelor de creșă. Citește articolul
ACCES PREMIUM
Opinie Planul de reducere a deficitului bugetar pe șapte ani - șansa predictibilității fiscale pentru mediul de afaceri
Revizuirea Pactului European de Stabilitate și Creștere, care permite statelor membre să funcționeze cu deficitul bugetar și cu datoria publică peste limitele maxime admise, pe o perioadă de până la șapte ani, cu condiția să realizeze investiții în domeniile-cheie ale economiei europene, poate reprezenta șansa României de a asigura predictibilitatea fiscală necesară unei dezvoltări sustenabile pe termen lung. În acest scop, planul de reducere a deficitului bugetar, care urmează să fie transmis în septembrie de autorități către Comisia Europeană în cadrul procedurii de deficit excesiv, trebuie să vizeze orientarea economiei românești pe un model de creștere durabilă, pe bază de investiții, care să ducă la majorarea veniturilor la bugetul de stat din intensificarea activității economice, concomitent cu un control mai strict al cheltuielilor statului. Citește articolul
ACCES PREMIUM
România, din nou cu cel mai mare decalaj de TVA din UE. Suma neîncasată din TVA înseamnă jumătate din deficitul bugetar din 2021
România se menține pe primul loc între statele membre ale Uniunii Europene la neîncasarea TVA, cu un deficit estimat la 36,7% la nivelul anului 2021, în scădere ușoară de la 37,3% în 2020, potrivit unui raport recent al Comisiei Europene care analizează datele din anii menționați. Citește articolul
ACCES GRATUIT
Deficitul bugetar s-a mentinut in limitele convenite cu FMI anul trecut. Cat putem sa cheltuim in 2014
Executia bugetara s-a incheiat anul trecut cu un deficit de 2,5% din PIB, Guvernul incadrandu-se in tinta convenita cu FMI si Comisia Europeana, in conditiile reducerii ponderii veniturilor si cheltuielilor in PIB, fiecare cu 0,9 puncte procentuale. Citește articolul










