Ziua internațională împotriva discursului instigator la ură: Reglementări, sancțiuni și intervenții în România

Discursul instigator la ură este o realitate tot mai prezentă în spațiul public, fie că se manifestă în media tradițională, în viața politică sau pe rețelele sociale. Pentru a atrage atenția asupra riscurilor asociate acestui fenomen, ONU a declarat ziua de 18 iunie drept Ziua Internațională pentru Combaterea Discursului Instigator la Ură, printr-o rezoluție adoptată în 2021.

Această zi se bazează pe Strategia și Planul de Acțiune ONU privind discursul instigator la ură, lansate la 18 iunie 2019, și își propune să consolideze eforturile de combatere a retoricii care alimentează discriminarea, violența și polarizarea.

Potrivit ONU, discursul instigator la ură este „orice tip de comunicare prin vorbire, scriere sau comportament, care atacă sau utilizează un limbaj peiorativ ori discriminatoriu față de o persoană sau un grup, în funcție de religie, etnie, rasă, gen, naționalitate, orientare sexuală sau alte caracteristici de identitate”.

Acest tip de discurs poate lua forme precum stigmatizarea, stereotipizarea, promovarea teoriilor conspirației, dezinformarea sau negarea unor evenimente istorice. Iar în cele mai grave cazuri, poate incita la violență sau chiar infracțiuni contra umanității.

Cum este reglementat discursul instigator la ură în România

În România, discursul instigator la ură este reglementat atât prin Codul penal, cât și prin OUG nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare.

Potrivit Codului Penal, incitarea publicului, prin orice mijloace, la violență, ură sau discriminare împotriva unei categorii de persoane [...] pe motiv că face parte dintr-o categorie definită pe criterii de rasă, etnie, religie, gen, orientare sexuală etc. se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă

În paralel, conform OUG nr. 137/2000, constituie contravenție „orice comportament manifestat în public, cu caracter de propagandă naționalist-șovină, instigare la ură rasială sau națională ori care vizează atingerea demnității sau crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante ori ofensatoare.”

Autoritatea competentă în domeniu este Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), instituție autonomă, aflată sub control parlamentar. CNCD poate investiga și sancționa faptele de discriminare, acordă asistență victimelor și poate acționa și din oficiu.

Discursul urii în media: intervențiile CNA

În domeniul audiovizual, responsabilitatea revine Consiliului Național al Audiovizualului (CNA), care supraveghează conținutul emis de televiziuni și posturi de radio.

Potrivit unui studiu realizat de Centru de Resurse Juridice împreună cu Ministerul Public privind deciziile CNA din perioada 2022–2023, autoritatea a sancționat mai multe posturi media pentru conținuturi cu caracter discriminatoriu, ofensator sau instigator la ură:

• Nașul TV – amendă de 10.000 lei pentru folosirea în mod peiorativ a termenului „handicapat” în context politic (decizia 201/22.03.2022);
• România TV – sancționat pentru modul în care a abordat decesul jurnalistei Iulia Marin, prin referiri stigmatizante la tulburările psihice (decizia 284/27.04.2023);
• Realitatea Plus – amendă pentru comentarii rasiste la adresa comunității rome;

În plus, CNA a emis somații și alte sancțiuni pentru afirmații cu caracter homofob, sexist sau xenofob difuzate în programe audiovizuale.

Mai mult, pe fondul creșterii influenței rețelelor sociale în conturarea opiniei publice, mai ales în perioade electorale, discursul instigator la ură a devenit tot mai prezent în spațiul digital. În România, ONG-ul Vot Corect a raportat peste 200 de sesizări privind acest tip de discurs în timpul alegerilor din 2024–2025, cele mai multe legate de propagandă ostilă pe TikTok și Telegram, dar și de comportamente de intimidare și manipulare a alegătorilor.

Preocupările sunt confirmate și de un raport TikTok publicat în martie 2025 și citat de Digi24, potrivit căruia, în perioada 1 iulie - 31 decembrie 2024, platforma a eliminat proactiv peste 5.500 de materiale video referitoare la alegerile din România, pentru încălcarea politicilor interne privind dezinformarea, hărțuirea și discursul instigator la ură.

Aceste evoluții din spațiul online au determinat și reacții la nivelul instituțiilor europene. În ianuarie 2025, Comisia Europeană și Consiliul European pentru Servicii Digitale au anunțat integrarea Codului de conduită+ privind combaterea discursului ilegal de incitare la ură online în cadrul Legii privind serviciile digitale (DSA).

Codul este semnat de cele mai importante platforme: Facebook, YouTube, TikTok, Instagram, X (fost Twitter), LinkedIn, Snapchat, Microsoft, Twitch și altele, și introduce o serie de obligații legate de transparență și moderare.

Platformele semnatare trebuie să raporteze date privind măsurile luate pentru eliminarea conținutului de ură, să ofere detalii privind modul în care algoritmii influențează răspândirea acestuia și să clasifice discursul instigator în funcție de criterii precum rasa, religia, genul sau orientarea sexuală.

Astfel, discursul instigator la ură nu este o opinie, ci o formă de violență verbală cu efecte sociale reale, care poate submina încrederea, siguranța și egalitatea într-o societate democratică.

Ziua de 18 iunie este un prilej de a reafirma că libertatea de exprimare nu trebuie folosită pentru a justifica ura sau discriminarea, iar protejarea demnității umane rămâne un principiu de bază al statului de drept.