Starea civilă în situații excepționale: Cum se înregistrează nașterea, căsătoria sau decesul pe o navă, în avion sau în teatrul de război

• Comandanții navelor sub pavilion românesc pot înregistra nașteri, decese și căsătorii între cetățeni români când se află în afara apelor teritoriale, urmând ca actele oficiale să fie întocmite ulterior în București.
• Comandanții aeronavelor pot consemna doar nașteri și decese în carnetul de drum, fiind interzisă explicit oficierea căsătoriilor la bord, spre deosebire de situația de pe nave.
• În situații de război sau misiuni militare externe, ofițeri special desemnați pot înregistra acte de stare civilă, inclusiv căsătorii între români și străini, dacă legislația locală permite.

Înregistrarea actelor de stare civilă la bordul navelor

Situațiile speciale în care autoritățile civile nu pot asigura în mod obișnuit servicii de stare civilă sunt reglementate de Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, conform cărora alte categorii de personal preiau aceste atribuții.

Astfel, atunci când o navă sub pavilion românesc se află în afara apelor teritoriale ale României, comandantul acesteia preia temporar atribuțiile de ofițer de stare civilă. Acesta are competența de a înregistra în jurnalul de bord atât nașterile, cât și decesele care au loc la bord.

Mai mult, comandantul poate oficia căsătorii, însă cu o condiție: ambii viitori soți trebuie să fie cetățeni români. Căsătoria se desfășoară cu respectarea legislației române, pe baza declarației de căsătorie, a actelor de identitate și a certificatelor medicale prenupțiale. Este important de subliniat faptul că un comandant de navă nu are dreptul să căsătorească un cetățean român cu unul străin sau doi cetățeni străini.

După consemnarea evenimentului, comandantul eliberează persoanelor implicate o dovadă. Ulterior, în termen de 30 de zile de la sosirea navei într-un port din țară, un extras din jurnalul de bord este trimis, prin căpitănia portului, la Direcția de Stare Civilă a Sectorului 1 din București, care va întocmi actul de stare civilă oficial.

Această calitate pe care comandantul o dobândește în afara apelor teritoriale a făcut ca multe companii din industria ospitalității să ofere clienților lor posibilitatea de a se căsători în largul mării. O simplă căutare pe internet arată că oficierea unei căsătorii la bordul unui yacht sau velier presupune costuri care se situează undeva între 700 și 1.500 de euro.

Conform Legii 17/1990, „marea teritorială a României cuprinde fâșia de mare adiacentă țărmului ori, după caz, apelor maritime interioare, având lățimea de 12 mile marine (22.224 m), măsurată de la liniile de bază”. Prin urmare, competențele comandanților în materie de stare civilă sunt active dincolo de această distanță.

Proceduri similare, dar mai restrânse, la bordul aeronavelor

Aceste regulile se aplică, în mare parte, și pentru aeronavele înmatriculate în România care se află în afara spațiului aerian național. Comandantul aeronavei are obligația să consemneze în carnetul de drum nașterile și decesele survenite pe parcursul zborului.

Spre deosebire de posibilitățile existente pe mare, legea interzice în mod explicit oficierea căsătoriilor la bordul aeronavelor.

Similar procedurii navale, la aterizarea în țară, un extras din carnetul de drum este transmis, în termen de 30 de zile, prin intermediul comandantului aeroportului, către aceeași Direcție de Stare Civilă a Sectorului 1, pentru întocmirea actului corespunzător.

Spațiul aerian al României este partea din atmosferă aflată deasupra teritoriului național (uscat și ape interioare), precum și deasupra mării teritoriale a României.

Înregistrarea stării civile în caz de război sau misiuni militare externe

În circumstanțe de mobilizare, război sau pe durata participării forțelor armate la misiuni în afara teritoriului național, responsabilitatea înregistrării actelor de stare civilă revine unor ofițeri special desemnați prin ordin de ministru. Aceștia pot înregistra nașterile, căsătoriile și decesele care privesc personalul militar și civil din cadrul unităților.

Această atribuție poate fi exercitată doar dacă în zona de operațiuni nu există o misiune diplomatică sau un oficiu consular al României și nici o autoritate locală competentă a statului gazdă. Ofițerii desemnați pot oficia căsătorii între membrii personalului român și, spre deosebire de comandanții navali, dacă legislația statului respectiv permite, chiar și între un cetățean român și unul străin. Toate evenimentele sunt consemnate în jurnalul acțiunilor de luptă.

Documentele întocmite în teatrele de operațiuni sunt trimise lunar în țară, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, tot către oficiul stării civile a Sectorului 1 din București, care se ocupă de finalizarea procedurilor și de eliberarea certificatelor oficiale.

Redactarea unui testament în situații speciale

Codul Civil este un alt act normativ care prevede proceduri pentru astfel de situații speciale, mai exact cu privire la împrejurarea în care trebuie întocmit un testament, în condițiile în care nu este posibilă prezența unui notar public.

Astfel, testamentul poate fi redactat în fața unui funcționar al autorității civile locale, în situații excepționale precum epidemii, catastrofe sau războaie.

De asemenea, dacă testatorul se află la bordul unui vas sub pavilion românesc, în timpul unei călătorii maritime sau fluviale, actul se poate face în fața comandantului vasului ori a înlocuitorului acestuia, aceeași regulă fiind aplicabilă și la bordul unei aeronave.

În cazul militarilor sau al persoanelor care lucrează ori prestează servicii în cadrul forțelor armate și nu pot apela la un notar, testamentul se poate întocmi în fața comandantului unității militare sau a înlocuitorului acestuia.

Totodată, pentru persoanele internate într-o instituție sanitară unde notarul nu are acces, testamentul poate fi făcut în fața directorului, a medicului șef al instituției sau al serviciului, ori, în lipsa acestora, în fața medicului de gardă. În toate aceste situații, legea impune prezența a doi martori la redactarea actului.