O practică întâlnită în piața muncii, născută dintr-o interpretare „creativă” a legislației, este aceea prin care angajatorul, la încheierea contractului individual de muncă (CIM), alege să înscrie la capitolul „locul muncii” nu o singură adresă, ci o listă de puncte de lucru ale companiei (de exemplu, sediile din București, Cluj-Napoca și Timișoara). Intenția din spate este evidentă: angajatorul dorește să obțină flexibilitate maximă, rezervându-și dreptul de a-l „plimba” pe salariat între aceste locații după bunul plac, fără a mai fi nevoie de un act adițional (conform art. 41 din Codul muncii) și fără a aplica regimul delegării (cu plata indemnizației și a cheltuielilor de transport și cazare). Dar este această strategie conformă cu legea?
Relațiile de muncă, prin natura lor, sunt un contract de schimb: angajatul oferă timp, competență și efort, iar angajatorul oferă o remunerație corespunzătoare. Dar ce se întâmplă atunci când una dintre părți modifică unilateral acest echilibru?
Procedura referitoare la înregistrarea fiscală din oficiu a contribuabililor care nu și-au îndeplinit această obligație a fost înlocuită de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), potrivit unui ordin recent oficializat. Formalitățile inițiate pe regulile vechi (și care încă sunt în derulare acum) se finalizează pe regulile noi.
Cazul unei companii care încerca să evite plata taxelor salariale a fost prezentat recent de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) în raportul cu controalele terminate în august 2025. Este vorba de o situație în care veniturile firmei intrau în contul personal al administratorului, iar de acolo se virau salariile către angajați, însă fără a se achita taxele aferente.
Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a emis un ordin care aprobă o procedură clară pentru transmiterea și validarea serviciilor acordate în regim offline, ca urmare a disfuncționalităților majore constatate în funcționarea Platformei informatice din asigurările de sănătate (PIAS).
Din acest an, persoanele fizice nu vor mai putea cumpăra sau folosi, pentru uz personal, petarde, artificii de spectacol sau dispozitive pirotehnice de scenă. Noile reguli limitează utilizarea de către publicul larg doar la articolele din categoria F1, cum sunt artificiile de brad și bețișoarele bengale, restul putând fi folosite exclusiv de pirotehnicieni autorizați.
Un raport de audit realizat de Curtea de Conturi, intitulat „Auditul Performanței Administrației Locale Mici", care evaluează organizarea, funcționarea și gestionarea resurselor în comunele și orașele mici din România pe perioada 2021-2023 a fost recent dat publicității. Documentul arată că peste jumătate dintre orașele de rang mic și o parte semnificativă a comunelor nu îndeplinesc criteriile minime de populație, depind în mare măsură de finanțarea de la bugetul de stat și se confruntă cu un deficit cronic de personal calificat. Aceste probleme structurale limitează capacitatea autorităților locale de a investi în dezvoltare și de a asigura servicii publice de calitate pentru cetățeni.
avocatnet.ro
Comentarii articol (0)